Doar 43% dintre celulele corpului nostru sunt umane. Restul derivă din microorganismele din tractul gastrointestinal, așa cum sunt bacteriile, virusurile și ciupercile (fungii). Aceste organisme, care alcătuiesc microbiomul intestinal, au evoluat împreună cu omul pentru a forma o relație de mutualism (o relație benefică în ambele sensuri): noi le oferim nutriente și un mediu sigur în care să trăiască, iar ele ne ajută să digerăm hrana și să obținem energie.
Mai mult, microbiomul joacă un rol-cheie în sănătatea omului: perturbările florei intestinale exacerbează bolile autoimune și afectează răspunsul la imunoterapie. Totuși, mecanismul prin care microbiomul intestinal influențează sănătatea umană rămâne puțin înțeles.
Microbiomul intestinal și rolul său în imunitate
Recent, cercetătorii de la Harvard Medical School au dezlegat o parte a acestui mister. Utilizând un anumit tip de șoareci, ale căror celule strălucesc atunci când sunt expuse la anumite lungimi de undă ale luminii, cercetătorii au urmărit migrația celulelor colonului șoarecilor în situația unui microbiom sănătos și a unuia bolnav (epuizat). Ei au observat că, în primul caz, celulele imunitare au migrat din colon și au ajuns la locurile unde anumite infecții și tumori fuseseră induse experimental. Migrația către zonele bolnave a fost perturbată atunci când microbiomul intestinal a fost epuizat de antibiotice sau colită (o boală inflamatorie a intestinului), ceea ce a avut ca rezultat înrăutățirea bolii.
Studiul arată pentru prima dată că celulele imunitare de la nivelul colonului îndeplinesc roluri-cheie în sănătatea omului și că funcționarea lor este dependentă de sănătatea microbiomului intestinal. Având în vedere că sănătatea microorganismelor intestinale este determinată, în principal, de dieta noastră, studiul propune un mecanism prin care stilul de viață influențează sănătatea.
Prin urmare, o dietă bogată în zaharuri procesate, cunoscută pentru efectele sale negative asupra microbiomului intestinal, poate crește riscul de infecții, precum gripa sezonieră, prin împiedicarea migrării celulelor imunitare din colon.