Marea Barieră de Corali din Australia a fost lovită de un fenomen masiv de albire a coralilor, cauzat de stresul termic, potrivit unui raport al autorităților din data de 8 martie 2024. Este cea de a cincea albire în masă a recifului începând din anul 2016.
Studiile aeriene a peste 300 de recife efectuate de Autoritatea Parcului Marin al Marii Bariere de Corali, care monitorizează starea de sănătate a coralilor, au descoperit fenomene de albire în zonele cu ape puțin adânci care se întind pe două treimi din recif.
Impactul stresului termic asupra coralilor
Marea Barieră de Corali se află în largul coastei de nord-est a Queenslandului, Australia. Este unul dintre cele mai bogate și mai diverse ecosisteme naturale de pe Pământ. Răspândită pe 346.000 de kilometri pătrați din Marea Coralilor, cuprinde 2.500 de recife individuale și peste 900 de insule.
Fenomenele de albire sunt cauzate de temperaturile oceanelor mai calde decât media. Coralii au o relație simbiotică cu algele fotosintetice cunoscute sub numele de zooxantele (dinoflagelate, un grup de protiste), care oferă polipilor de corali nutrienți, precum și culorile lor strălucitoare. Stresul termic determină coralii să expulzeze zooxantelele, ceea ce face ca structurile scheletice să capete un aspect „albit”.
Factori care influențează Marea Barieră de Corali
O metodă des folosită pentru a evalua riscul pentru recifele de corali reprezentat de temperaturile ridicate ale apei este numărul de săptămâni în care temperaturile de la suprafața mării au depășit temperatura maximă medie lunară cu un grad Celsius.
Albirea semnificativă a coralilor poate apărea după 4 săptămâni de temperaturi ridicate, iar albirea severă, pe scară largă, a coralilor este probabilă după 8 astfel de săptămâni. La începutul lunii martie, părți ale recifului au fost expuse la între 8 și 10 săptămâni cu temperaturi mai ridicate decât în mod normal, potrivit autorităților australiene.
Harta de mai sus arată anomaliile temperaturii suprafeței mării în largul coastei estului Australiei, în data de 4 martie 2024. Se bazează pe datele din proiectul MUR SST (Multi-scale Ultra-high Resolution Sea Surface Temperature), dezvoltat de Jet Propulsion Laboratory (JPL) din cadrul al NASA, care combină măsurători ale temperaturilor suprafeței mării efectuate de mai mulți sateliți ai NASA, NOAA și internaționali, precum și de nave și balize de observare. În loc să arate temperatura absolută, anomalia reflectă diferența dintre temperatura suprafeței mării din 4 martie 2024 și media anilor 2003-2014 pentru acea zi.
Context istoric și tipare climatice
Fenomene anterioare de albire în masă a recifului au avut loc în anii 1998, 2002, 2016, 2017, 2020 și 2022. Potrivit Institutului Australian de Științe Marine, „înainte de acești ani, nu există dovezi ale unor astfel de evenimente larg răspândite în Marea Barieră de Corali în ultimii 500 de ani.”
În a doua jumătate a anului 2023 și începutul lui 2024, alizeele din Oceanul Pacific s-au relaxat, permițând apei calde din Pacificul de Vest să ajungă în Pacificul de Est – un fenomen cunoscut sub numele de El Niño. Acest model, pe lângă schimbările climatice cauzate de om, a crescut temperaturile medii globale ale suprafeței mării la maxime record în ultimele 10 luni. Cu toate acestea, relația dintre El Niño și temperaturile de la suprafața mării de pe coasta de est a Australiei este puțin mai complicată.
„Temperaturile de la suprafața mării în timpul evenimentelor El Niño și La Niña se comportă un pic ca un balansoar”, spune Josh Willis, climatolog la JPL. „Atunci când temperaturile oceanului în timpul unui El Niño sunt mai ridicate în Pacificul de Est, acestea sunt de obicei mai scăzute în Pacificul de Vest.”
Cercetările au descoperit că modelele de circulație oceanică pe scară largă și schimbările climatice singure nu explică pe deplin tendințele temperaturilor de la suprafața mării și fenomenele de albire din Marea Coralilor. Mai degrabă, modelele meteorologice din timpul evenimentelor El Niño suprimă musonul de vară din Australia, ducând la reducerea acoperirii cu nori și la temperaturi ale aerului mai ridicate decât media. Aceste condiții joacă un rol important în determinarea temperaturilor din Marea Coralului și a extinderii și localizării fenomenelor de albire a coralilor din Marea Barieră de Corali.
Sursa: SciTechDaily