Leneșii din America Centrală și de Sud s-ar putea confrunta cu o amenințare existențială până la sfârșitul acestui secol, datorită schimbărilor climatice. Un nou studiu, publicat în revista PeerJ, arată că, doar din punct de vedere metabolic, creșterea temperaturilor ar putea deveni periculoasă pentru sănătatea generală a populațiilor de leneși și pentru rata de supraviețuire a acestora pe termen lung.
Experții de la Fundația pentru Conservarea Leneșilor (The Sloth Conservation Foundation) și-au concentrat investigațiile pe leneșii cu două degete (Choloepus hoffmanni), care trăiesc atât în regiuni înalte, cât și în regiuni joase, caracterizate printr-un spectru larg de temperaturi ambientale. Prin utilizarea unei metode denumite calorimetrie indirectă, cercetătorii au analizat consumul de oxigen al leneșilor și temperatura corpului în situații care au reprodus ratele de încălzire prognozate pentru habitatele lor în anul 2100 (o încălzire cu 2-6 grade Celsius). Potrivit studiului, consecințele „vor fi profunde”.
„Leneșii sunt în mod inerent limitați de metabolismul lor lent și de incapacitatea lor de a-și regla temperatura corpului eficient, spre deosebire de majoritatea mamiferelor”, spune Rebecca Cliffe, zoolog la Fundația pentru Conservarea Leneșilor. „Studiul nostră arată că leneșii, mai ales cei din regiunile înalte, ar putea să nu supraviețuiască creșterilor de temperatură prognozate pentru anul 2100.”
Cele mai mari probleme ale leneșilor de la altitudini mari se datorează creșterii bruște a ratei metabolice în condiții de repaus atunci când se confruntă cu temperaturi mai ridicate. Acest lucru este deosebit de problematic, având în vedere adaptabilitatea lor metabolică limitată și dificultatea de a găsi habitate mai reci. În schimb, în timp ce leneșii de la altitudini joase pot fi capabili să se mute la altitudini mai înalte pentru a găsi areal răcoros, ei prezintă o trăsătură biologică denumită „depresie metabolică”, ce împiedică orice creștere suplimentară a ratei metabolice în repaus. Doar acest lucru ar putea reprezenta o amenințare la adresa sănătății lor.
Nu doar metabolismul leneșilor provoacă îngrijorări. Rata de digestie a acestor mamifere poate fi de 24 de ori mai lentă decât cea a erbivorelor de dimensiuni similare. Aceasta înseamnă că ele nu pot mânca mai multe alimente pe măsură ce temperaturile globale și ratele metabolice cresc.
Tot acest echilibru delicat între metabolism, digestie și temperatura mediului ambiant face speciile lente mai susceptibile la efectele schimbărilor climatice.
Ce sunt leneșii?
Leneșii sunt mamifere placentare din America Centrală și de Sud, care aparțin subordinului Folivora. Ei au mărimi cuprinse între 0,5 și 1,7 metri. Se pot clasifica în două genuri: leneșii cu trei degete (Bradypus, Bradypodidae) și leneșii cu două degete (Choloepus, Megalonychidae).
Leneșii se hrănesc în general cu frunze, muguri, lăstari în principal din copacii de genul Crecopia. S-a remarcat că unii leneși în mod ocazional își completează dieta cu insecte, reptile mici sau păsări.
Sursa: Popular Science