Atunci când privim cerul într-o noapte întunecată și senină, ne încearcă o senzație de infinit în spațiu și timp. Totul pare calm, iar stelele îndepărtate și reci par a rămâne neschimbate. Însă, în realitate, lucrurile nu stau chiar așa. Undeva departe, la ani-lumină față de Pământ, pot avea loc evenimente, cum sunt kilonovele, care să pună în pericol existența omenirii. Astfel de evenimente fac obiectul unui studiu publicat recent în The Astrophysical Journal.
Kilonovele apar atunci când două stele neutronice intră în coliziune sau când o stea neutronică se ciocnește de o gaură neagră de masă stelară. Kilonovele sunt similare cu supernovele, dar mai intense. Autorii lucrării au studiat kilonova cunoscută sub denumirea de GW170817. Aceasta a fost detectată în anul 2017, de către observatoarele de unde gravitaționale LIGO și Virgo. De asemenea, a fost observată sub forma unei explozii de raze gamma de către telescoapele spațiale Fermi și INTEGRAL. Astfel, deoarece dispunem de observații gravitaționale și optice, putem calcula puterea kilonovei cu o precizie destul de mare.
Ce este o supernovă?
O supernovă este ceea ce se întâmplă atunci când o stea ajunge la sfârșitul vieții sale și explodează într-o izbucnire strălucitoare de lumină. Pentru scurt timp, supernovele pot depăși în strălucire galaxii întregi [...]
Cât de periculoase sunt kilonovele pentru noi?
Echipa de cercetători a preluat toate aceste date și le-a introdus într-o simulare pe computer. Ei au vrut să afle distanța minimă de siguranță a unei kilonove; cu alte cuvinte, cât de aproape de noi poate avea loc o kilonovă fără ca radiația emisă să ne afecteze. Rezultatele au arătat că există mai multe distanțe de siguranță, în funcție de care aspect al kilonovei reprezintă amenințarea.
Una dintre amenințări poate fi reprezentată de emisiile de raze X. Atunci când stelele neutronice intră în coliziune, din regiunile lor polare sunt emise jeturi de raze gamma. Aceste jeturi interacționează cu gazul interstelar și creează raze X intense. Intensitatea acestor raze X ar putea ioniza atmosfera Pământului, ceea ce ne-ar lăsa expuși la erupțiile solare și la radiațiile ultraviolete. Însă, toate acestea se pot întâmpla în cazul în care kilonova are loc la cel mult 16 ani-lumină față de noi. Razele gamma reprezintă și ele o amenințare similară, dar doar până la 13 ani-lumină distanță de Pământ.
Totuși, cea mai mare amenințare poate călători spre noi cu o viteză mai mică decât viteza luminii. După explozie, unda de șoc rezultată din coliziunea celor două stele ar călători în spațiu timp de mii de ani. Atunci când unda de șoc intră în coliziune cu praful și gazele interstelare, ea creează raze cosmice intense. Dacă un astfel de flux de raze cosmice ar ajunge la noi, ar putea vaporiza atmosfera Pământului, omorând cea mai mare parte a vieții de pe planetă. Însă acest lucru reprezintă o amenințare doar pe o rază de 40 de ani-lumină în jurul kilonovei.
Kilonova GW170817 a avut loc la o depărtare de 130 de milioane de ani-lumină, motiv pentru care nu reprezintă nicio amenințare pentru noi. Chiar dacă un astfel de eveniment ar avea loc în vecinătatea noastră, probabil că ar fi prea departe pentru a ne afecta. Din câte cunoaștem, nu există vreun sistem binar de stele neutronice, pe o rază de 40 de ani-lumină, care să fie pe punctul de a intra în coliziune în curând. Deci nu este cazul să ne facem griji.
Așadar, studiul arată că kilonovele pot reprezenta, din când în când, o amenințare la adresa vieții, însă această amenințare nu este suficient de mare pentru a afecta o număr mare de lumi.
Sursa: Universe Today