Inima Căii Lactee, dezvăluită de Telescopul James Webb

publicat de Florin Mitrea
68 vizualizări
Centrul Căii Lactee văzut de Telescopul James Webb

Telescopul James Webb (JWST), cel mai puternic telescop spațial construit vreodată, a surprins imagini impresionate ale centrului galaxiei noastre, Calea Lactee. Instrumentul s-a concentrat pe o zonă în care se formează stelele denumită Sagittarius C (Sgr C).

Sgr C se află la o distanță de circa 25.000 de ani-lumină față de Pământ și al 300 de ani-lumină față de Sagittarius A* (Sgr A*), gaura neagră supermasivă din centrul galaxiei noastre. Imaginea completă conține aproximativ 500.000 de stele.

Zona de culoare cyan reprezintă o regiune masivă cu hidrogen ionizat, însă întinderea sa este oarecum surprinzătoare. De obicei, stelele tinere și fierbinți ionizează hidrogenul din jurul lor, dar această regiune este prea mare pentru a putea fi explicată astfel.

Regiunea închisă la culoare de deasupra norului de hidrogen este un nor infraroșu-întunecat (IDC). Ea face parte dintr-un nor molecular extrem de dens și de rece. Lumina de la stele din spate nu poate trece prin acest nor, motiv pentru care nu poate fi detectată de telescop. Așadar, chiar dacă zona pare mai puțin populată, realitatea este total opusă.

IDC au fost descoperiți doar în urmă cu circa 30 de ani, iar natura lor este oarecum misterioasă. Ei pot exista acolo unde se formează stelele extrem de masive.

În norul infraroșu-întunecat se observă un roi de protostele tinere – cu roșu, la baza norului, chiar deasupra regiunii de culoare cyan. Una dintre stele din roi este o protostea cu masa de peste 30 de ori masa Soarelui.

Centrul galaxiei noastre este un loc haotic, în care norii compacți de viteză înaltă se deplasează și intră uneori în coliziune. Exploziile supernovelor antrenează unii dintre acești nori și declanșează procesele de naștere a stelelor. Astronomii studiază această regiune a Căii Lactee de mai multe decenii. Încă de dinaintea lansării Telescopului James Webb, cercetătorii au observat centrul galactic în unde radio, cu ajutorul telescopului Karl Jansky Very Large Array, și în raze X, cu ajutorul Telescopului Chandra X-ray al NASA.

Din aceeași categorie

© 2022-2024  Florin Mitrea – Temă WordPress dezvoltată de PenciDesign

Acest site folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența de navigare. Acceptă Detalii