În urmă cu un an, campaniile de vaccinare împotriva COVID-19 abia începeau. În prezent, peste 4,4 miliarde de oameni au primit una sau mai multe doze – aproximativ 56% din populația lumii. Vaccinarea a atât de multe persoane într-un interval de timp atât de scurt, atât de curând după dezvoltarea fără egal a vaccinurilor, a salvat un număr imens de vieți și este un triumf pentru știință și cercetare.
Din păcate, vaccinurile nu au fost împărțite sau adoptate în mod echitabil în întreaga lume și nici măcar, uneori, în interiorul aceleași națiuni. Dar lansarea unei multitudini extraordinare de vaccinuri COVID-19 – sau lipsa acestora – a fost o forță majoră care a modelat politica, știința și experiența umană de zi cu zi în 2021. În acest articol bazat pe grafice, Nature oferă un ghid privind succesele, eșecurile și impactul vaccinurilor COVID-19 în anul 2021.
Câștigând cursa vaccinurilor
Peste opt miliarde de doze, în mare parte ale opt vaccinuri, au fost administrate până acum în întreaga lume, marea majoritate în 2021. „Doar producerea a atât de multe vaccinuri a fost un succes remarcabil”, spune Gagandeep Kang, virusolog la Christian Medical College din Vellore, India.
„Vaccinurile au avut un impact uriaș în prevenirea deceselor și pentru a ajuta economiile țărilor să revină la normal”, spune Soumya Swaminathan, expert al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) din Geneva, Elveția. „În țările cu acoperire mare, infecțiile nu au dus la decese, astfel încât, chiar și cu noi creșteri ale infecțiilor, decesele au rămas la un nivel scăzut.”
De remarcat este și viteza de dezvoltare a vaccinurilor. Niciun vaccin din istorie nu a fost dezvoltat atât de repede; totuși, 23 de vaccinuri diferite împotriva SARS-CoV-2 au fost deja aprobate pentru utilizare în întreaga lume – și alte câteva sute sunt în diferite faze de evaluare.
Se estimează că această dezvoltare și disponibilitate fără precedent a salvat cel puțin 750.000 de vieți numai în Statele Unite și Europa – și probabil multe mai multe la nivel global, deși cercetătorii nu sunt încă dispuși să estimeze un anumit număr. Un studiu al OMS și al Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din Solna, Suedia, publicat luna trecută, a estimat că 470.000 de decese au fost evitate în 33 de țări europene numai la cei în vârstă de peste 60 de ani. Un alt studiu de modelare al epidemiologilor de la Universitatea Yale din New Haven, Connecticut, S.U.A., care încă nu a fost evaluat inter pares, a estimat că 279.000 de vieți au fost salvate până la sfârșitul lunii iunie prin campania de vaccinare din Statele Unite.
Se estimează că această dezvoltare și disponibilitate fără precedent a salvat cel puțin 750.000 de vieți numai în Statele Unite și Europa – și probabil multe mai multe la nivel global, deși cercetătorii nu sunt încă dispuși să estimeze un anumit număr. Un studiu al OMS și al Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din Solna, Suedia, publicat luna trecută, a estimat că 470.000 de decese au fost evitate în 33 de țări europene numai la cei în vârstă de peste 60 de ani. Un alt studiu de modelare al epidemiologilor de la Universitatea Yale din New Haven, Connecticut, S.U.A., care încă nu a fost evaluat inter pares, a estimat că 279.000 de vieți au fost salvate până la sfârșitul lunii iunie prin campania de vaccinare din Statele Unite.
A avea sau nu vaccinuri
Însă, în ciuda succesului uimitor al vaccinurilor, acestea reprezintă o poveste a celor care au sau nu acces la ele, iar vaccinarea a fost orice altceva în afară de echitabilă. „Am fost împreună, dar totuși divizați”, spune Kang. „Împreună în numele științei, foarte separați în ceea ce privește accesibilitatea.”
În țările cele mai vaccinate din lume, cum sunt Emiratele Arabe Unite, Chile și Cuba, au fost administrate peste 200 de doze la 100 de persoane – iar la capătul opus al scalei, în locuri precum Tanzania, Afganistan și Papua Noua Guinee, mai puțin de 20 de persoane din 100 au primit cel puțin o doză.
„Inechitatea vaccinurilor a fost una dintre cele mai dureroase experiențe ale pandemiei”, spune Swaminathan, care observă că acum există două lumi paralele. În unele regiuni, infecțiile au fost decuplate de decese, iar viața se normalizează. Dar în altele, există „teamă de deschidere, școlile rămân închise, nu se pot face planuri pe termen lung, iar creșterea infecțiilor se va traduce în curând prin mai multe decese”, spune cercetătoarea.
În medie, în țările cu venituri mari, 83% din populația eligibilă a primit cel puțin o doză de vaccin, însă în țările cu venituri mici, procentul scade la 21%. Aceste cifre "nu încetează să uimească", spune Andrew Azman, epidemiolog la Universitatea Johns Hopkins din Baltimore, Maryland, care a fost coautor al unei analize privind inechitățile în distribuirea dozelor de vaccin, publicată ca preprint în octombrie.
Era de așteptat ca națiunile mai sărace să aibă o aprovizionare mai crescută odată ce cererea a început să scadă în națiunile bogate, însă majoritatea celor din urmă administrează acum dozele de rapel (booster). Acest lucru, combinat cu faptul că multe țări stochează doze, ar putea contribui la limitarea accesului celor care au cu adevărat nevoie de ele, spune Kang.
Disparitățile există nu doar între țări, ci și în interiorul acestora. Un studiu din Statele Unite a constatat o acoperire mai mică a vaccinării în zonele care aveau un număr mai mare de persoane cu venituri mici sau în familiile monoparentale ori cu persoane cu dizabilități. Alte studii arată disparități în acoperirea vaccinării pe criterii rasiale sau etnice.
Scăderea imunității și variante
Anul 2021 a fost anul vaccinurilor COVID-19, dar a fost și anul variantelor. Cercetătorii au identificat un trio de "variante de îngrijorare" ale SARS-CoV-2 la sfârșitul lui 2020 și începutul lui 2021, acum numite Alfa, Beta și Gamma. Păreau să se răspândească mai repede decât liniile virale care circulaseră anterior, iar oamenii de știință s-au îngrijorat că aceste variante ar putea, de asemenea, să slăbească eficiența vaccinurilor.
Studiile de laborator și epidemiologice din lumea reală au confirmat că vaccinurile au rămas foarte eficiente împotriva celei mai răspândite variante dintre cele trei – Alfa, care a fost identificată în Marea Britanie. Dar Beta și Gamma – observate pentru prima dată în Africa de Sud și, respectiv, în Brazilia – au fost legate de eficiența redusă a unor vaccinuri, în special a celor bazate pe vectori virali, cum este vaccinul Oxford-AstraZeneca, sau pe virusuri inactivate, cum sunt cele dezvoltate în China și India.
Delta, desemnată variantă de îngrijorare în luna mai, este în prezent responsabilă pentru majoritatea noilor infecții la nivel global și a afectat și mai mult vaccinurile. Țări precum Israel, Statele Unite și Regatul Unit, care și-au început campaniile devreme, văd acum semne că vaccinurile își pierd potența în timp.
În ciuda acestor provocări, vaccinurile încă fac o treabă bună în protejarea împotriva celor mai severe forme de COVID-19, spune Laith Jamal Abu-Raddad, epidemiolog la Weill Cornell Medicine–Qatar din Doha. „Acum avem o mulțime de date și vedem un tipar foarte clar că vaccinurile funcționează foarte bine împotriva severității bolii.”
Cu toate acestea, cercetătorii se întrec în a determina modul în care diferitele vaccinuri vor rezista împotriva variantei Omicron, care se răspândește rapid, desemnată variantă de îngrijorare la sfârșitul lunii noiembrie. Un studiu preliminar din Regatul Unit a constatat că două doze de vaccin oferă puțină protecție împotriva infectării cu Omicron (o a treia doză de rapel a restabilit eficacitatea vaccinului la peste 70%). Cercetătorii se așteaptă ca vaccinurile să continue să prevină formele grave ale bolii cauzate de această variantă – dar încă nu este clar în ce măsură.
Noi vaccinuri la orizont
În timp ce ceva mai puțin de jumătate din populația lumii așteaptă încă o primă doză de vaccin COVID-19, cercetătorii dezvoltă peste 300 de opțiuni noi. Dintre acestea, aproape 200 sunt încă testate în studii de laborator și pe animale, în timp ce 40 sunt în studii clinice ample la nivel internațional.
Unele dintre aceste vaccinuri din generația următoare ar putea avea unele avantaje-cheie față de cele disponibile în prezent. De exemplu, vaccinurile proteice folosesc proteine SARS-CoV-2 pentru a stimula sistemul imunitar împotriva virusului și promit să fie mai ușor de produs și transportat decât unele dintre vaccinurile existente.
În mod particular, două vaccinuri proteice produse de Novavax, în Gaithersburg, Maryland, și Clover Biopharmaceuticals din Chengdu, China, vor fi esențiale pentru atingerea obiectivului inițiativei COVID-19 Vaccines Global Access (COVAX) de a distribui două miliarde de doze țărilor cu venituri mici în cursul anului viitor, spune Nicholas Jackson, șeful programelor și tehnologiei inovatoare la Coalition for Epidemic Preparedness Innovations (CEPI) din Oslo, care este co-lider al COVAX.
Alte vaccinuri viitoare împotriva COVID-19 sunt formulate astfel încât să poată fi administrate pe cale orală sau inhalate pe nas, cum ar fi vaccinurile administrate nazal dezvoltate de CanSino și AstraZeneca. Deoarece aceste vaccinuri ar fi administrate direct în țesuturile în care SARS-CoV-2 se infiltrează pentru prima dată când intră în organism, se speră că vaccinurile orale sau nazale ar putea funcționa bine pentru a preveni infecția. De asemenea, ele ar avea nevoie de mai puțin personal calificat în domeniul sănătății pentru a administra injecțiile.
Unele vaccinuri COVID-19 sunt dezvoltate pentru a aborda variante specifice ale SARS-CoV-2 – cum ar fi Omicron – sau chiar o varietate de coronavirusuri. Trei boli cauzate de noile coronavirusuri au apărut deja în mai puțin de 20 de ani, spune Jackson – sindromul respirator acut sever (SARS) în 2002, sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS) în 2012 și COVID-19 la sfârșitul anului 2019. „Un vaccin împotriva mai multor coronavirusuri ar putea revoluționa răspunsul nostru la viitoarele focare de boli infecțioase”, spune cercetătorul.
Vaccinarea copiilor
Modul în care se va desfășura pandemia de acum înainte ar putea fi determinat nu numai de variantele noi, ci și de cât de repede ajung vaccinurile la o altă mare parte a populației globale care nu a fost încă vaccinată – copiii.
Pe parcursul anului 2021, varianta Delta foarte transmisibilă a provocat o creștere bruscă a cazurilor de COVID-19 la copii, la nivel mondial. Deși doar o proporție relativ mică a copiilor dezvoltă o formă severă a bolii, aceasta se traduce în continuare printr-un număr mare de cazuri grave la nivel global, spune Andrew Pavia, cercetător în boli infecțioase pediatrice la University of Utah Health din Salt Lake City. Vaccinarea pe scară largă a copiilor va limita cazurile grave din acea grupă de vârstă și va ajuta la controlul răspândirii virusului, spune cercetătorul.
În Statele Unite – unde copiii au reprezentat cel mai mare număr de cazuri de COVID-19 din orice grupă de vârstă la sfârșitul lunii octombrie – Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) a aprobat, la începutul lunii noiembrie, vaccinul Pfizer–BioNTech pentru cei aproximativ 28 de milioane de copii din țară cu vârsta cuprinsă între 5 și 11 ani. De atunci, peste cinci milioane de copii au primit o doză – iar studiile de modelare efectuate în septembrie, care au analizat impactul atât într-un scenariu în care nu existau variante noi, cât și într-un scenariu în care acestea existau, arată că beneficiile ar putea fi semnificative – în special acum, pe măsură ce ne confruntăm cu impactul Omicron. Aceiași cercetători încep acum să modeleze posibilele impacturi ale Omicron asupra numărului de cazuri din Statele Unite.
În alte părți, vaccinarea copiilor mai mici au început încet, de asemenea. Autoritățile de reglementare din Canada, Israel și Agenția Europeană pentru Medicamente, de exemplu, au aprobat provizoriu vaccinul Pfizer pentru copii la sfârșitul lunii noiembrie, urmate de Australia la începutul lunii decembrie. Columbia, Chile, Argentina și Venezuela oferă acum copiilor vaccinul Sinopharm din China.
Explozia articolelor despre vaccinuri
Dezvoltarea și administrarea vaccinurilor împotriva COVID-19 au înregistrat un efort de cercetare extraordinar în ultimul an. Conform calculelor Nature, cel puțin 15.000 de lucrări despre vaccinuri, care menționează COVID-19 sau SARS-CoV-2, au fost publicate de la începutul anului trecut, iar peste 11.000 dintre acestea în 2021. Acestea au reprezentat mai mult de 47% din toate lucrările despre vaccinuri publicate în 2021 – ceea ce face din 2021 un an record în privința studiilor legate de vaccin.
Beneficiile acestor cercetări se extind dincolo de COVID-19, la vaccinuri în general, spun cercetătorii. „eforturile umanității pentru a dezvolta și implementa vaccinurile a deschis o mulțime de uși pentru vaccinuri și pentru a înțelege ce sunt acestea, cum funcționează și de ce am putea dori să le folosim în viitor”, spune Azman.
Vaccinurile vor continua să salveze vieți, să inducă o oarecare aparență de revenire la viață normală și să energizeze cercetătorii. Dar măsura în care lumea va reduce pandemia în 2022 și după aceea va depinde de cât de repede va oferi acces la vaccinare țărilor cu venituri mici, va administra doze de rapel (booster) la populațiile cu imunitatea în scădere și va administra doze copiilor – precum și de natura și amploarea variantelor noi, cum este Omicron.