O echipă internațională de cercetători, condusă de Universitatea din Sheffield, a descoperit că antibioticele beta-lactamice ucid stafilococul auriu rezistent la meticilină (MRSA) prin crearea unor orificii în peretele celular, care se măresc pe măsură ce celula crește, ucigând în cele din urmă bacteriile.
Creșterea acestor orificii duce la afectarea peretelui celular și la moartea bacteriilor, lucru pe care oamenii de știință intenționează să-l exploateze acum pentru a crea noi terapii pentru supermicrobii rezistenți la antibiotice.
Se știa anterior că antibioticele beta-lactamice funcționează prin prevenirea creșterii peretelui celular, însă modul exact în care acestea omoară celula rămăsese un mister până acum.
„Penicilina și alte antibiotice din clasa sa au fost piatra de temelie a sistemului medicale uman de peste 80 de ani și au salvat peste 200 de milioane de vieți. Cu toate acestea, utilizarea lor este grav amenințată de răspândirea globală a rezistenței la antibiotice”, a declarat profesorul Simon Foster, de la Școala de Bioștiințe a Universității din Sheffield. „Concentrându-ne pe superbacteria MRSA, cercetările noastre au arătat că antibioticele duc la formarea unor mici orificii în peretele celular, care se extind treptat ca parte a proceselor asociate creșterii, ucigând în cele din urmă bacteriile. Am identificat, de asemenea, unele dintre enzimele care sunt implicate în realizarea acestor orificii. Descoperirile noastre ajută la înțelegerea modului în care funcționează antibioticele existente și ne oferă noi căi pentru dezvoltarea ulterioară a unor tratamente împotriva microbilor rezistenți la antibiotice.”
Folosind aceste cunoștințe și înțelegerea modului în care enzimele sunt controlate, oamenii de știință au arătat, de asemenea, eficacitatea unei noi terapii combinate împotriva bacteriei Staphylococcus aureus.
Echipa a lucrat cu un model simplu al modului în care peretele celular bacterian se extinde în timpul creșterii și diviziunii și a stabilit o ipoteză pentru ceea ce se întâmplă atunci când acest lucru este inhibat de antibiotice precum penicilina. Predicțiile acestui model au fost testate folosind o combinație de abordări moleculare, inclusiv microscopia cu forță atomică de înaltă rezoluție.
Proiectul a fost condus de Universitatea din Sheffield și s-a bucurat de un sprijin internațional, interdisciplinar, care a implicat grupuri de la Universitatea Xiamen din China, Universitatea Masaryk din Republica Cehă și Universitatea McMaster din Canada.
În anul 1930, prima utilizare documentată a penicilinei ca tratament a fost efectuată la Sheffield de către Cecil George Paine, membru al Departamentului de Patologie al universității. El a tratat o infecție oculară la doi bebeluși cu un filtrat brut dintr-un mucegai care produce penicilină, furnizat de lectorul său, Alexander Fleming, în timp ce studia la St Mary’s Hospital Medical School din Londra.
Sursa: SciTechDaily.