Unele dintre cele mai impresionante caracteristici topologice ale Pământului sunt ascunse sub mare, inclusiv munți mai înalți și văi mai adânci decât orice există pe uscat. Cei mai înalți munți din lume, Mauna Loa și Mauna Kea, se ridică din Groapa Hawaiiană, la aproximativ 5.500 m sub nivelul mării. Mișcarea plăcilor tectonice produce aceste gropi din adâncurile oceanelor, care pot ajunge până la 11 km adâncime.
Cele mai adânci puncte de pe Pământ se găsesc pe fundul Oceanului Pacific, dar fiecare ocean deține adâncuri care trezesc uimire, chiar dacă nu le putem vedea.
Groapa Filipinelor
Până în anul 1970, oamenii de știință au crezut că Groapa Filipinelor, care se întinde de la sud-vest de Luzon până la insula Halmahera din Indonezia, era cel mai adânc punct de pe planetă. Ea este rezultatul coliziunii dintre placa eurasiatică – una dintre cele șapte plăci tectonice majore – și placa Filipinelor, mai mică. În zona de coliziune, placa mică, mai densă, se scufundă în mantaua Pământului, unde se topește. În urma acestui proces, denumit subducție, se formează o groapă în forma literii ”V”.
În cel mai jos punct al său, Groapa Filipinelor are o adâncime de 10.540 de metri.
Groapa Filipinelor (în centrul imaginii). | Sursa: WIKIMEDIA COMMONS (PUBLIC DOMAIN)
Groapa Tonga
Groapa Tonga se întinde de la Insula de Nord a Noii Zeelande spre sud-est până la insula Tonga, pe o distanță de 2.500 km. Formată prin subducția plăcii Pacifice sub placa Tonga, groapa reprezintă al doile cel mai adânc punct de pe planetă, având o adâncime de 10.882 m.
Oamenii de știință au observat că mișcările tectonice din regiunea Tonga fac ca vulcanii să alunece înspre adâncuri, precum și în Groapa Japoniei (situată la nord) și în Groapa Marianelor (situată la sud). Astfel de cataclisme pot cauza cutremuri și tsunamiuri masive, cum a fost cel din Japonia din 2011.
În anul 2013, cercetătorii japonezi au coborât în Groapa Tonga și au adus la suprafață, de la o adâncime de 6.250 m, un amfipod asemănător creveților, cu o lungime de 24 cm, pe care l-au denumit Alicella gigantea. Lipsită de pigmentație, creatura supraviețuiește în întuneric total, la presiuni apropiate de 1.000 de atmosfere.
Harta fizică a Gropii Tonga. | Sursa: FREEWORLDMAPS.NET
Groapa South Sandwich
La sud-est de capătul sudic al Americii de Sud, teritoriile britanice ale insulelor South George și South Sabdwich oferă găzduire pinguinilor. Către este, fundul oceanului coboară abrupt în Groapa South Sandwich, a doua cea mai adâncă groapă din Oceanul Atlantic. În punctul său cel mai coborât, groapa are o adâncime 8.428 m.
Groapa South Sandwich s-a format prin subducția porțiunii sudice a plăcii Americii de Sud sub placa South Sandwich, de dimensiuni mai mici. Insulele South Sandwich constituie un arc de insule vulcanice formate în urma acestui proces de subducție. Muntele Belinda de pe insula Montagu este un vulcan activ.
Groapa South Sandwich, situată la 122 km nord-est de insula Zavodovski. | Sursa: ALCHETRON.COM
Groapa Puerto Rico
Ce mai adânc punct din Oceanul Atlantic se află la nord de insula Puerto Rico, unde plăcile nord-americană și Caraibe alunecă una pe lângă cealaltă. Subduncția plăcii nord-americane sub placa insulelor Caraibe a creat o groapă cu adâncimea de 8.605 m.
Interacțiunea dintre cele două plăci produce cutremure, dar studiile recente au arătat că există un pericol și mai mare. În timp ce plăcile intră în coliziune, placa insulelor Caraibe se rupe și se fragmentează, producând alunecări de teren uriașe la nivelul plăcii Americii de Nord aflate în subducție. Ambele fenomene, care sunt ceva obișnuit în gropile adânci din Oceanul Pacific, pot cauza tsunamiuri devastatoare.
Harta Gropii Puerto Rico. | Sursa: RESEARCHGATE.NET
Bazinul Eurasiactic și Adâncitura Molloy
Un lanț muntos separă fundul oceanului în bazinele Eurasiatic și Amerasiatic de sub Oceanul Arctic, cel dintâi coborând până la 4.400 m afâncime, în Câmpia Abisală Barents. Această adâncitură face parte din Bazinul Fram, aflat direct sub Polul Nord geografic.
Spre deosebire de alte gropi oceanice, Bazinul Fram nu are forma literei ”V”, ci este plat și întins ca un deșert. Oamenii de știință nu au cartografiat în întregime fundul Ocenului Arctic, dar se știe că sub Strâmtoarea Fram dintre Groenlanda și Svalbard fundul oceanului coboară până la 5.607 m adâncime în Adâncitura Molloy.
Bazinul Eurasiatic. | Sursa: MIKE NORTON/WIKIMEDIA COMMONS (CC BY-SA 3.0)
Groapa Diamantina
Cu mult timp în urmă, Australia făcea parte din Antarctica, dar pe măsură ce ele s-au separat, au fost create zone de fractură în scoarța terestră. Una dintre aceste fracturi a produs Groapa Diamantina, chiar în apropierea capătului de sud-vest al Australiei. Având o adâncime maximă de 8.047 m, acest abis reprezintă cea mai adâncă zonă a Oceanului Indian și a unsprezecea cea mai adâncă groapă din lume.
Zona de Fracturare Diamantina (Groapa Diamantina). | Sursa: RESEARCHGATE.NET
Groapa Marianelor
Groapa Marianelor este cea mai adâncă dintre toate gropile oceanice. Formată de aceleași plăci tectonice care au creat Groapa Filipinelor, acest abis oceanic se află la est de Insulele Mariane, chiar la sud de Japonia. Cea mai adâncă parte a sa, denumită Challeger Deep, are 10.911 m adâncime.
Regizorul James Cameron a coborât până pe fundul Gropii Marianelor în anul 2021, însă nu a fost prima persoană care a realizat acest lucru. Oceanograful elvețian Jacques Piccard și locotenentul Don Walsh din U.S. Navy au atins și ei fundul abisului cu batiscaful Trieste, în anul 1960. În ciuda presiunii de 200.000 de tone exercitate de coloana de apă de la această adâncime, Piccard a observat o creatură care cutreiera fundul oceanului în căutarea hranei.
Localizarea Gropii Marianelor. | Sursa: WIKIMEDIA COMMONS (CC BY 2.5)
Sursa: Sciencing.com