Cea mai mare calotă de gheață din lume, amenințată de valul de apă caldă

publicat de Florin Mitrea
20 vizualizări
Calotă glaciară Antarctica

Vânturile de vest împing apele calde către calota de gheață a Antarcticii de Est și au subțiat masele de gheață ale regiunii într-un ritm alarmant în ultimele decenii, potrivit unui articol publicat în Nature.

Oamenii de știință spun că studiul ajută, de asemenea, la clarificarea uneia dintre cele mai mari incertitudini în proiecțiile privind viitoarea creștere a nivelului mării: cât de vulnerabilă este calota de gheață din estul Antarcticii, cea mai mare din lume, la încălzirea oceanelor.

Banchizele plutesc pe ocean și reprezintă o continuare a ghețurilor de pe continent care formează calota de gheață. Spre deosebire de calota glaciară din vestul Antarcticii, care se topesc cu rate ridicate, se credea că masele de gheață din estul Antarcticii sunt protejate de încălzirea oceanului de apa de mare rece și densă care formează ghețurile continentale de coastă.

Însă în ultimii zece ani, datele și observațiile au arătat că masele de gheață din estul Antarcticii sunt tot mai amenințate de încălzirea apei de mare, care topește stratul de gheață pe dedesubt. Cu toate acestea, studiile de până acum nu au putut măsura cu exactitate extinderea fenomenului de încălzire și procesul care se află în spatele acestuia.

Date colectate timp de 90 de ani

Oamenii de știință din Australia și Marea Britanie și-au propus să înțeleagă ceea ce se întâmplă prin coroborarea și analizarea înregistrările disponibile ale temperaturilor și salinității oceanului, mergând până în urmă cu 90 de ani. Ei au comparat aceste observații oceanografice cu datele din satelit utilizate pentru cartografierea limitelor curenților oceanici.

Echipa de cercetători a descoperit că temperaturile oceanului din estul Antarcticii au crescut cu până la 2 grade Celsius de la începutul secolului al XX-lea și că această tendință se menține. Rate încălzirii apelor oceanice din regiune s-a triplat din anii 1990.

Studiile anterioare, care înregistraseră creșteri ale temperaturilor în anumite zone, cum sunt ghețarul Totten și banchiza Amery, doar au sugerat procesul care stă în spatele topirii gheții din Antarctica de Est. De exemplu, unii cercetători au sugerat că încălzirea ar putea fi legată de migrația către sud a curentului circumpolar antarctic, care circulă spre est în jurul continentului, prin Oceanul Antarctic.

Mecanismul de încălzire

Oamenii de știință sugerează că partea sudică a curentului circumpolar antarctic chiar s-a deplasat către sud, îndreptând ape mai calde către estul Antarcticii. Această expansiune se datorează vânturilor de vest puternice, care se deplasează și ele spre sud în timpul lunilor de vară – o schimbare care va persista pe parcursul acestui secol.

Studiul se bazează pe un set impresionant de observații, care stabilește o legătură solidă între încălzirea observată, procesele care duc la această încălzire și pierderea masei de gheață din estul Antarcticii, spune Matthis Auger, oceanograf la Universitatea Sorbona din Paris, Franța. Dar cercetătorul observă că și alte procese ar putea contribui la încălzire. De exemplu, fluxul de apă dulce rezultată din topirea calotei de gheață, precum și curentul ascendent de apă caldă din apropierea Antarcticii ar putea amplifica pierdera masei de gheață prin împiedicarea formării apei reci și dense, care, de obicei, protejează banchizele.

Se cunosc puține despre modificările survenite la nivelul apelor de coastă care înconjoară banchiza din Antarctica de Est, spune Yoshihiro Nakayama, oceanograf la Universitatea Hokkaido din Sapporo, Japonia. Cea mai mare parte a Antarcticii de Est este inaccesibilă, comparativ cu vestul Antarcticii. Drept urmare, majoritatea observațiilor analizate în cadrul studiului au fost colectate doar destul de recent – și de la sute de kilometri în larg, nu din apele din zona platformei continentale, unde ghețarii se întâlnesc cu marea pentru a forma banchiza. ”Ceea ce contează pentru topirea banchizei este temperatura apelor chiar din jurul acesteia”, spune Nakayama.

Consecințele încălzirii apelor din zona platformei continentale ar putea fi grave. Dacă apa caldă ar penetra platforma continentală și ar ajunge la ghețari, care acum sunt așezați pe stratul de rocă de  bază sub nivelul mării, atunci ”topirea gheții ar deveni de neoprit”, conchid autorii.

Sursa: Nature

Din aceeași categorie

© 2022  Florin Mitrea – WordPress Theme Designed and Developed by PenciDesign

Acest site folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența de navigare. Acceptă Detalii