Mulți oameni fac o confuzie între alergiile la alimente și intoleranța la alimente. Înțelegerea diferenței dintre cele două este importantă dacă o persoană manifestă simptome asemănătoare unei alergii atunci când consumă un anumit aliment.
Ce este alergia la un aliment?
O alergie la un aliment apare atunci când sistemul nostru imunitar reacționează excesiv față de anumite proteine din alimente. Atunci când consumăm alimente la care suntem alergici, acestea determină celulele imunitare din fluxul sanguin să elibereze substanțe chimice, cum este histamina, care produc reacții alergice, cum ar fi:
- urticarie;
- iritații ale pielii;
- mâncărime la nivelul buzelor, gurii, limbii, gâtului și feței;
- înroșirea sau umflarea buzelor, limbii, gâtului și feței;
- umflarea pielii din jurul ochilor.
În cadrul unui reacții alergice, sistemul nostru imunitar crede că proteinele din anumite alimente sunt dăunătoare, declanșând un răspuns imunitar. Alergiile alimentare pot fi ușoare sau pot pune viața în pericol. Cea mai gravă este reacția anafilactică, manifestată prin simptome precum:
- amețeli sau leșin;
- greață, vărsături, dureri de stomac;
- dificultăți respiratorii sau presiune pe piept;
- umflarea gurii, buzelor sau a limbii;
- înroșirea pielii;
- accelerarea pulsului;
- scăderea tensiunii arteriale;
- pierderea totală a cunoștinței.
O trăsătură aparte a alergiilor alimentare este aceea ce simptomele încep aproape imediat sau în câteva minute de la ingerarea alimentului respectiv.
Deși este posibil să fii alergic la orice aliment, cele mai multe alergii alimentare sunt cauzate de următoarele alimente:
- crustacee;
- arahide;
- ouă;
- grău;
- alimente cu soia;
- nuci;
- susan;
- pește;
- lapte.
Alergiile pot apărea în orice moment al vieții, dar cele mai multe se dezvoltă în perioada copilăriei. Totuși, potrivit foodallergy.org, 40% dintre persoanele alergice la pește înregistrează primele simptome ca adulți.
Ce este intoleranța la alimente?
O intoleranță la alimente este atunci când corpul reacționează negativ față de un aliment, o băutură sau un aditiv alimentar. Totuși, o intoleranță alimentară nu este o alergie, deoarece nu se activează sistemul imunitar.
Spre deosebire de reacția alergică la un aliment, intoleranța față de un aliment produce, în principal, simptome digestive. Intoleranța la alimente poate fi cauzată de niveluri reduse ale enzimelor necesare pentru digestia unui anumit aliment. De exemplu, oamenii cu intoleranță la lactoză prezintă a eficiență mai redusă în digerarea lactozei – un zahăr natural din lapte și produsele lactate. Atunci când aceste persoane consumă hrană cu conținut de lactoză, ele pot avea simptome gastrointestinale, cum ar fi balonarea sau diareea.
Unii oameni pot prezenta intoleranță la fructoză, glutamat monosodic sau gluten.
Fructoza este un tip de zahăr întâlnit în mierea de albine, unele fructe și legume și siropul de porumb cu conținut ridicat de fructoză. Multe persoane cu intoleranță la fructoză prezintă simptome atunci când consumă alimente cu îndulcitori artificiali, cum sunt sorbitolul și xilitolul. Aceste zaharuri sunt uneori introduse în guma de mestecat fără zahăr și în alimentele fără zahăr.
Glutamatul monosodic este un potențator de aromă adăugat în multe alimente asiatice, legume conservate, gustări condimentate, sosuri pentru salate și supe. Unele persoane cu intoleranță la glutamat monosodic pot avea reacții față de extractul de drojdie și hidrolizații de proteine, care sunt utilizate ca potențatori naturali de aromă în multe alimente procesate.
Unii oameni nu pot digera glutenul, care este o proteină des întâlnită în grâu, secară și orz. Consumul de pâine și paste cu conținut de gluten poate provoca balonare, dureri abdominale, diaree sau constipație. Intoleranța la gluten nu este același lucru cu boala celiacă, o afecțiune care implică sistemul imunitar și poate afecta intestinul subțire.
O persoană cu intoleranță la un aliment poate tolera cantități mici din alimentul respectiv fără a manifesta simptome. De exemplu, unii oameni cu intoleranță la lactoză pot bea cantități mici de lapte fără a se îmbolnăvi. Alte persoane nu întâmpină nicio problemă dacă iau medicamente cu lactază înainte de a consuma laptele. Însă, dacă produsele lactate sunt consumate în cantități mari sau prea des, pot apărea simptome neplăcute.
Sursa: SciTechDaily