Bunele și relele legate de medicamentele împotriva COVID-19

publicat de Florin Mitrea
150 vizualizări
Paxlovid

Vaccinurile au fost concepute pentru prevenirea spitalizărilor și a deceselor, dar nici măcar vaccinurile cele mai performante împotriva COVID-19 nu sunt perfecte. Iar noile variante ale coronavirusului, care pot ocoli sistemul imunitar, pot face ca persoanele vaccinate sau care au avut anterior COVID-19 – în special vârstnicii sau persoanele cu sistem imunitar slăbit sau alte probleme de sănătate – să ajungă la spital.

Următoarea linie de apărare împotriva acestui rezultat negativ este reprezentată de trei medicamente antivirale și un anticorp monoclonal, care pot împiedica persoanele nou diagnosticate cu COVID-19 să se îmbolnăvească grav și să moară.

Inițiativa de-la-testare-la-tratare

Un tratament preventiv este cel cu anticorpul monoclonal numit Evusheld. Acesta se poate administra persoanelor cu sistemul imunitar slăbit, care ar putea să nu răspundă la vaccinuri sau care nu pot fi vaccinate. Într-un studiu clinic, medicamentul a redus riscul de a dezvolta infecții simptomatice cu COVID-19 cu 82% în comparație cu un placebo, au raportat cercetătorii pe 20 aprilie în New England Journal of Medicine.

Remdesivir (sau Veklury, cum îl numește producătorul său Gilead Sciences) a fost aprobat de autoritățile americane în 2020 pentru tratarea pacienților spitalizați. Un studiu clinic recent a arătat că medicamentul a redus riscul de spitalizare cu 87% la persoanele nespitalizate cu risc crescut de boală severă, au raportat cercetătorii în New England Journal of Medicine, pe 27 ianuarie. Astfel de rezultate pozitive au determinat autoritățile să-și extindă aprobarea pentru utilizarea în ambulatoriu la persoanele de 12 ani și peste. Apoi, pe 25 aprilie, medicamentul a fost aprobat pentru utilizarea la copiii de 12 ani și mai mici, devenind astfel primul tratament antiviral COVID-19 disponibil pentru copiii mici.

Principalul dezavantaj al remdesivirului este acela că trebuie administrat intravenos. Cercetătorii lucrează la o formă orală de remdesivir. Testele preliminare sugerează că este eficient la protejarea șoarecilor împotriva formelor grave ale bolii, însă mai sunt necesare teste pentru a vedea dacă funcționează și pentru oameni.

Alte două medicamente, Paxlovid și molnupiravir, vin sub formă de pastile. Teoretic, ele sunt mai ușor disponibile, dar mulți oameni nu știu despre ele sau cum să le obțină.

Dezavantaje ale acestor medicamente

Nu este clar dacă fiecare persoană care are afecțiuni de sănătate ce îi pun viața în pericol are nevoie de medicamente, mai ales dacă a primit o doze de rapel. Medicamentele ar putea reduce simptomele, dar nu există dovezi reale care să arate că sunt eficiente în a face oamenii să se simtă mai bine mai repede.

Totuși, medicamentele sunt bune pentru ținerea oamenilor departe de spital. Paxlovid a redus riscul relativ de spitalizare și deces cu aproximativ 89%, au raportat cercetătorii în New England Journal of Medicine, pe 14 aprilie. Efectele sale secundare au inclus un simț distorsionat al gustului, iar un număr mic de oameni au manifestat diaree.

Un dezavantaj mai mare prezintă unul dintre medicamentele din combinația Paxlovid. Medicamentul principal al lui Paxlovid, nirmatrelvir, funcționează prin inhibarea unei enzime de care virusul are nevoie pentru a se replica. Se administrează împreună cu un medicament numit ritonavir, care împiedică descompunerea nirmatrelvirului de către enzimele din organism. Ritonavirul poate reacționa cu alte medicamente, cum ar fi statinele care scad colesterolul, făcând nivelurile acestor medicamente în organism periculos de ridicate.

O altă problemă este recidiva. Un studiu preliminar a raportat că unii oameni au recidive ale virusului la câteva zile după încetarea tratamentului cu Paxlovid. Nimeni nu știe cu adevărat cât de des se întâmplă acest lucru. Oamenii de știință au câteva ipoteze care încearcă să explice acest lucru. S-ar putea ca sistemul imunitar să se „liniștească” în timp ce oamenii iau medicamentul, dând virusului posibilitatea de a reveni odată ce tratamentul s-a încheiat. Sau virusul s-ar putea ascunde în anumite locuri din organism la care medicamentul are probleme să ajungă. Ambele situații ar putea fi rezolvate dând oamenilor medicamentul pentru mai mult timp.

Niciunul dintre medicamente nu poate preveni valurile de infecție. De exemplu, Paxlovid a redus ușor riscul de a contracta COVID-19 la persoanele care au fost expuse la membrii gospodăriei infectați, dar rezultatul nu a fost semnificativ din punct de vedere statistic, a raportat Pfizer într-un comunicat de presă din 29 aprilie. Asta înseamnă că nu este grozav pentru a preveni boala și nu va afecta numărul de cazuri.

Sursa: Science News

Din aceeași categorie

© 2022-2024  Florin Mitrea – Temă WordPress dezvoltată de PenciDesign

Acest site folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența de navigare. Acceptă Detalii