În luna iunie, mai mult de 60 de experți în schimbări climatice au avertizat că bugetul de carbon rămas pentru a ne menține sub un prag de încălzire cu consecințe terifiante se va epuiza în doar trei ani, dacă ritmul actual al emisiilor se va menține.
Dar ce se va întâmpla dacă vom depăși pragul critic de încălzire de 1,5 grade Celsius? Este inevitabilă o catastrofă climatică? Și ce putem face pentru a inversa această creștere a temperaturilor?
Chiar dacă depășirea limitei de 1,5 °C va duce la numeroase probleme, mai ales pentru națiunile insulare, și va crește riscul de transformări ireversibile ale ecosistemelor, planeta nu se va prăbuși într-o apocalipsă. Iar odată ce vom ține sub control emisiile, există modalități de reducere treptată a temperaturilor, dacă ajungem să depășim pragul de 1,5 grade Celsius.
Cu toate acestea, asta nu înseamnă că nu trebuie să mai reducem emisiile acum, ceea ce este mai ieftin, mai ușor și mai eficient decât inversarea creșterii temperaturii. „Fiecare fracțiune de grad de încălzire pe care o prevenim ne îmbunătățește situația”, spune Michael Mann, climatolog și director al Centrului pentru Știință, Sustenabilitate și Media al Universității din Pennsylvania, Statele Unite.
Un răspuns cu întârziere
Raportul publicat pe 19 iunie arată că omenirea mai poate emite doar 143 de miliarde de tone de dioxid de carbon înainte de depășirea pragului de 1,5 grade Celsius stabilit prin Acordul de la Paris, semnat de 195 de națiuni pentru a combate schimbările climatice. În prezent emitem circa 46 de miliarde de tone de dioxid de carbon pe an, potrivit Organizației Meteorologice Mondiale.
Lumea este acum mai caldă cu 1,2 grade Celsius decât perioada preindustrială, cea mai mare parte a acestei încălzi datorându-se activităților umane. Însă este posibil ca emisiile noastre să fi avut un impact și mai mare asupra încălzirii, impact care a fost până acum mascat de oceane, care au absorbit o mare parte a excesului de căldură.
Oceanul va elibera această căldură suplimentară în următoarele câteva decenii prin evaporare și transfer direct, indiferent dacă vom stopa emisiile, potrivit Administrației pentru Oceane și Atmosferă (NOAA) din Statele Unite. Aceasta înseamnă că, dacă emisiile de dioxid de carbon vor încet astăzi, temperaturile globale vor continua să crească câteva zeci de ani la rând, experții preconizând o încălzire cu 0,5 grade Celsius doar datorită oceanelor calde.
Totuși, în cele din urmă, temperaturile se vor stabiliza pe măsură ce căldura va radia în spațiul cosmic. În câteva mii de ani, Pământul va avea din nou temperaturi la nivelul perioadei preindustriale, în urma captării carbonului din atmosferă prin procesele naturale, cum sunt fotosinteza și absorbția în sol.
De ce 1,5 °C?
Climatologii consideră 1,5 °C un prag critic: dincolo de această limită, nivelurile de încălzire nu mai sunt sigure pentru oamenii care trăiesc în țările în curs de dezvoltare, în special pentru națiunile insulare. Dincolo de acest prag, consecințele încălzirii globale nu ar mai putea fi gestionate.
O cantitate uriașă de căldură suplimentară este înmagazinată în oceane și ar putea fi eliberată în atmosferă în cazul în care depășim limita de 1,5 grade Celsius, aspect care constituie un alt motiv de îngrijorare pentru oamenii de știință. Depășirea pragului crește și riscul de depășire a unor puncte de cotitură climatice, adică acele elemente din sistemul terestru ce se pot schimba rapid într-o stare total diferită. De exemplu, calota glaciară a Groenlandei s-ar putea prăbuși brusc în ocean sau pădurea amazoniană s-ar putea transforma într-o savană uscată.
Inversarea creșterii temperaturii
Deși este cel mai bine să reducem emisiile cât mai curând posibil, este totuși posibil să inversăm creșterea temperaturii, dacă trecem peste pragul critic. Tehnologia necesară este abia la început, deci există multă incertitudine în privința fezabilității acesteia.
Dacă vom începe să reducem din nou temperaturile, acest lucru nu ar anula efectele depășirii punctelor de cotitură climatice. De exemplu, nu ar reîngheța calotele glaciare și nu ar provoca scăderea nivelului mării după ce acesta a crescut deja. Dar ar reduce semnificativ riscurile pentru ecosistemele care răspund mai rapid la schimbările de temperatură, cum ar fi tundrele acoperite de permafrost.
Inversarea creșterii temperaturii necesită nu doar emisii nete zero, ci și emisii nete negative. Emisii nete zero înseamnă să sechestrăm cât mai mult dioxid de carbon cu ajutorul proceselor naturale de stocare a carbonului și tehnologii cu emisii negative. Emisii nete negative înseamnă sisteme care să absoarbă dioxidul de carbon din atmosferă și să-l depoziteze în subteran.
Oamenii de știință estimează că o încălzire de 0,1 grade Celsius este echivalentă cu 243 de miliarde de tone de dioxid de carbon – o cantitate enormă. Deci dacă vrem să reducem temperatura cu 0,1 grade Celsius, trebuie să înlăturăm din atmosferă această cantitate enormă de carbon.
În prezent, tehnicile ecologice de înlăturare a carbonului, cum ar fi plantarea arborilor, sechestrează aproximativ 2,2 miliarde de tone în fiecare an. Deci procesul ar trebuie mărit de 100 de ori pentru a reduce temperatura cu 0,1 °C într-un an. Însă, datorită cererii de terenuri, este puțin probabil să putem planta atât de mulți arbori sau să refacem suficient de multe turbării pentru a crea o inversare relevantă a temperaturii.
Aceasta înseamnă că vom avea nevoie de tehnologii cu emisii negative. Însă cele mai multe dintre acestea sunt doar în faza de testare, deci este dificil de determinat cât de eficiente vor fi ele. În plus, aceste tehnologii sunt extrem de scumpe și probabil că vor rămâne așa pentru mult timp.
Potrivit Acordului de la Paris, nu există nicio obligație pentru ca națiunile să pună în practică tehnologii cu emisii negative. Însă obiectivul acordului este de a rămâne sub 2 grade Celsius, deci guvernele ar putea să decidă dezvoltarea unor astfel de tehnologii în viitor.
Sursa: Live Science