Boala Parkinson este o afecțiune neurodegenerativă care afectează, în principal, partea creierului implicată în coordonarea mișcării. Boala atacă celulele sistemului nervos central până când acestea nu mai funcționează sau mor. Afecțiunea se agravează odată cu trecerea timpului.
Boala a fost denumită după James Parkinson, care, în lucrarea sa din 1817 intitulată „An Essay on the Shaking Palsy”, a descris în detaliu ceea ce el a numit „paralizie cu tremurături”. În cele din urmă, afecțiunea a fost redenumită boala Parkinson de către neurologul francez Jean-Martin Charcot.
Se crede că, la nivel global, 10 milioane de oameni suferă de Parkinson, potrivit Parkinson Europe.
Care sunt simptomele bolii Parkinson?
Principalele simptome motorii ale bolii Parkinson sunt tremurăturile involuntare, bradikinezia (încetinirea mișcărilor), rigiditatea musculară și tulburările de mers, inclusiv probleme de echilibru. Acest lucru se datorează faptului că trăsătura principală a bolii Parkinson idiopatice este aceea că celulele nervoase din creierul mijlociu, implicate în producția de dopamină (un compus chimic ce coordonează mișcarea), încep să moară.
Alte simptome pot include tulburările de somn, constipația, schimbări ale stării de dispoziție, anxietatea și tulburările de miros.
Ce anume cauzează boala Parkinson?
Cauza definitivă a bolii Parkinson nu este cunoscută cu exactitate – de aceea boala este idiopatică (are origine necunoscută).
Accepția generală este că moștenirea genetică și mediul înconjurător, dar și vârsta înaintată, joacă un rol. La unele persoane, modificările de la nivelul anumitor gene sunt asociate cu apariția bolii Parkinson. Un exemplu în acest sens sunt genele LRRK2. Bărbații prezintă un risc de 1,5 ori mai mare de a se îmbolnăvi de Parkinson.
Potrivit Parkinson Europe, marea majoritatea persoanelor diagnosticate cu boala Parkinson au vârsta de peste 60 de ani.
În afară de vârstă și sex, alți factori de risc sunt:
- Moștenirea genetică – unele mutații genetice pot contribui la apariția bolii Parkinson și pot crește ușor riscul dezvoltării acesteia. Însă majoritatea cazurilor diagnosticate nu au la bază ereditatea; doar 10% dintre persoanele cu Parkinson prezintă o predispoziție genetică față de boală.
- Expunerea la toxine – studiile au arătat că factorii de mediu, cum sunt expunerea la pesticide sau erbicide, ar putea fi asociați cu creșterea riscului de Parkinson, însă acest risc este relativ redus.
- Lovirile repetate la cap – atunci când loviturile la cap duc la pierderea cunoștinței, ele pot crește riscul de apariție a bolii Parkinson.
Cum este diagnosticată boala Parkinson?
Nu există un test specific pentru diagnosticarea bolii Parkinson.
Sursa: Live Science