Azotul provenit din agricultură, industrie și din emisiile autovehiculelor pune în pericol fluturii din Elveția. Acest element este depozitat în sol și are un impact asupra vegetației, în detrimentul fluturilor, conform cercetătorilor de la Universitatea din Basel, Elveția.
Peste jumătate dintre speciile de fluturi din Elveția sunt considerate amenințate sau potențial amenințate. De obicei, căutarea motivelor se concentrează pe agricultura intensivă, utilizarea pesticidelor și schimbările climatice. Totuși, un studiu condus de profesorul Valentin Amrhein de la Universitatea din Basel a investigat un alt factor – depozitarea în sol a azotului provenit din agricultură și din emisiile industriale și auto, prin intermediul aerului. Într-un articol publicat în Conservation Biology, cercetătorii raportează că există o conexiune între fertilizarea neintenționată și diversitatea redusă a fluturilor din Elveția.
Deja se cunoaște din studiile anterioare că prea mult azot duce la o vegetație mai densă, însă cu mai puține specii de plante. Azotul stimulează creșterea plantelor mai puțin pretențioase, în detrimentul celor mai specializate. ”Am dorit să aflăm dacă surplusul de azot afectează indirect diversitatea fluturilor prin intermediul modificărilor aduse vegetației”, explică dr. Tobias Roth, autorul principal al studiului.
Echipa a analizat datele din Biodiversity Monitoring Switzerland în privința prevalenței și diversității plantelor și fluturilor din 383 de parcele din Elveția. Rezultatul a fost clar: cu cât era introdus mai mult azot în parcelele studiate, cu atât diversitatea vegetației și a fluturilor era mai scăzută.
”Atunci când sunt în stadiul de omidă, unele specii de fluturi au nevoie de anumite specii de plante pentru hrană sau sunt dependente de un anumit microclimat”, spune Roth. Suprafertilizarea duce la transformarea locurilor uscate și calde în locuri mai răcoroase și umbrite, datorită desimii plantelor.
Surplusul de azot afectează prevalența unui număr mare de fluturi din Elveția, cum ar fi cei care preferă peisajele deschise și uscate. Cercetătorii au observat efectul cel mai clar la speciile rare și amenințate.
Literatura de specialitate explică prezența sau absența speciilor prin prisma calității habitatului și climatului, în timp ce densitatea vegetației a primit mai puțină atenție. ”Credem că impactul surplusului de azot asupra fluturilor a fost subestimat”, spune Amrhein. Azotul pare a juca un rol similar cu cel al schimbărilor climatice atunci când vine vorba despre diversitatea fluturilor.
În timp ce oamenii de știință nu oferă o abordare simplă pentru a îmbunătăți situația, progresele tehnice continuă să aibă un anumit potențial. ”În trecut, îngrășămintele erau pulverizate pe terenurile agricole, iar o parte a acestora era transportată de vânt în alte locuri”, explică Roth. În prezent sunt folosite furtunuri pentru aplicarea acestora direct pe sol. Aceasta împiedică răspândirea azotului prin intermediul aerului în alte zone unde acesta nu este dorit.
În plus, zonele tampon și managementul terenurilor pot ajuta parțial la contracararea impactului negativ asupra habitatelor: aceasta include măsuri pentru prevenirea instalării tufărișurilor, cum ar fi pășunatul și cositul mai frecvente. Toate acestea sunt benefice nu numai pentru plante, ci și pentru fluturi. Totuși, conform cercetătorilor, deosebit de important este și comportamentul consumatorilor, de exemplu prin reducerea emisiilor de la autovehicule și a creșterii animalelor. Aproximativ două treimi din azotul introdus în ecosistemele sensibile din Elveția provine din amoniacul rezultat de la creșterea animalelor.
Sursa: Phys.org