Evenimentele climatice extreme din ce în ce mai frecvente arată clar că acțiunea umană schimbă mediului planetei noastre. Termenul folosit adesea pentru această nouă eră a istoriei este de „antropocen”.
La începutul acestui an, oamenii de știință au identificat semnale de avertizare timpurii ale prăbușirii Curentului Golfului, un curent oceanic care influențează climatul de pe coasta de est a Americii de Nord și a unei mari părți din vestul Europei. Acest punct de cotitură ar avea consecințe catastrofale pe tot globul, cum ar fi perturbarea tiparelor precipitațiilor pe care se bazează miliarde de oameni pentru securitatea alimentară.
Vestea a venit după un an de dezastre climatice. În iulie, cerul din New York a fost învăluit în fumul provenit de incendiile de pe coasta de vest, în timp ce, tot în aceeași perioadă, Germania a suferit cele mai devastatoare inundații din ultima jumătate de secol.
Evenimentele climatice extreme din ce în ce mai frecvente arată clar că acțiunea umană schimbă mediului planetei noastre. Termenul folosit adesea pentru această nouă eră a istoriei este de „antropocen”.
Am învățat de mult timp că Holocenul este epoca geologică în care trăim astăzi, o perioadă relativ stabilă din istoria Pământului, care a început în urmă cu aproximativ 11.500 de ani, la sfârșitul ultimei ere glaciare. Dar cuvântul Antropocen oferă recunoaștere zorilor unei epoci în care ființele umane au devenit forța dominantă care modelează geologia Pământului.
Probleme
Termenul de „antropocen” a fost folosit pentru prima dată în context academic în anul 2001, însă acum el este utilizat pe scară mult mai largă atunci când vine vorba despre schimbările climatice.
Cu toate acestea, termenul are problemele sale. Îi pune pe toți oamenii într-o singură categorie, ca și când am fi la fel de responsabili pentru distrugerea mediului. Cu toate acestea, sutele de milioane care trăiesc în zone afectate disproporționat de schimbările climatice, precum Bangladesh sau Maldive, sunt victimele – nu autorii – acestei crize.
Efectele activităților umane asupra planetei conduc la mai multe fenomene meteorologice extreme, inclusiv incendiile de vegetație necontrolate. | Foto: PIXABAY
Lumea occidentală, cu moștenirea sa de colonialism, este de fapt responsabilă în mare măsură de schimbările globale pe care le vedem acum. Acest lucru devine clar atunci când luăm în considerare datele de început propuse pentru epoca Antropocen.
Anul 1610, unul dintre principalii candidați pentru o dată de începere, a marcat cele mai scăzute niveluri de dioxid de carbon din istorie, precum și începutul capacității omenirii de a modifica compoziția chimică a atmosferei Pământului la scară globală.
Însă această schimbare nu a fost rezultatul unor activități „neutre”. De fapt, a fost rezultatul unei reduceri a agriculturii în urma genocidului a peste 50 de milioane de indigeni din toată America, cauzat de colonizarea europeană.
Alte date cheie din noua epocă sunt strâns legate de exploatările coloniale, cum ar fi anul 1776. Acesta a fost anul în care James Watt a inventat motorul cu aburi, declanșând revoluția industrială care a permis actele colonialismului britanic, cum ar fi ocuparea unor regiuni din Canada, Australia, Asia și continentul african.
Iar anul 1945 – o altă dată propusă pentru începere – a adus Testul Trinity, prima detonare a unei bombe nucleare. Acest lucru a dus la mai mult de un deceniu de teste nucleare, în special pe teritorii colonizate, cum ar fi Insulele Marshall, o țară care continuă să fie bântuită de ratele ridicate ale cancerului tiroidian și de dependența de ajutorul extern. Toate aceste exemple indică fără echivoc influența puternică a acțiunilor țărilor occidentale asupra situației climatice actuale.
Testele nucleare efectuate în regiunile ocupate de Statele Unite, cum este atolul Bikini, au reprezentat etape-cheie ale Antropocenului. | Foto: WIKIPEDIA
Alternativele la acest termen abundă. „Anglocenul”, „Capitalocenul” și „Oligantropocenul” au fost prezentate toate ca posibilități care surprind mai bine responsabilitatea pentru actuala criză climatică. Acești termeni se referă la un grup diferit, cum ar fi cei bogați sau cei care trăiesc în lumea vorbitoare de limbă engleză, ca principal motor al degradării mediului.
Soluții
Oamenii modifică geologia planetei în moduri care vor fi resimțite dincolo de viețile noastre individuale, cu implicații pentru supraviețuirea umanității. Deși problema responsabilității este crucială, amploarea schimbărilor pe care le-am creat este mai importantă dacă dorim să luăm măsuri urgente.
În loc să scăpăm de acest termen, haideți să îl decolonizăm. În timp ce ne îndreptăm către conferința ONU privind schimbările climatice (COP26) – un moment de răscruce în privința răspunsului întregii planete la schimbările climatice – moștenirile istorice ale colonialismului ar trebui să fie teme centrale în cadrul discuțiilor, nu note de subsol.
Decolonizarea Antropocenului înseamnă luarea de măsuri pentru a ne asigura că nu amestecăm victimele cu făptașii. Cererile de ajutor ale țărilor cu posibilități mici de finanțare a combaterii schimbărilor climatice trebuie să primească răspuns, iar țările mai bogate ale lumii trebuie să își asume responsabilitatea pentru acțiunile lor, inclusiv cele din trecutul îndepărtat.
Valoare vieții altor specii, indiferent de cât de mici sunt acestea, nu ar trebui să fie văzută ca diferită față de a noastră. | Foto: PEREZ V.C. KING/PIXABAY
Acest lucru înseamnă, de asemenea, să recunoaștem că a arunca cu bani și tehnologii în problema climatică nu este suficient. Dacă vrem să limităm cu succes încălzirea atmosferică (precum și alte crize de mediu în curs de desfășurare), trebuie să facem schimbări semnificative în sistemele noastre culturale și politice, bazate pe ideea greșită a creșterii economice infinite.
Acest lucru va însemna răsturnarea unor concepte precum extractivismul – a vedea Pământul ca o simplă sursă de materii prime valoroase din punct de vedere economic – și specisismul (discriminarea de specie) – a vedea alte specii ca fiind inferioare propriei noastre specii.
Trebuie să înlocuim aceste concepte cu altele noi și moderne, cum ar fi cel de descreștere (care nu mai stabilește creșterea economică drept obiectiv al societății), justiție inter-generații, care stabilește responsabilitatea societății de a proteja mediul înconjurător pentru generațiile viitoare și imaginarea unor viitoruri alternative radicale pentru o planetă mai sănătoasă.
Trăim într-o perioadă de prosperitate înșelătoare în Occident, în detrimentul unei devastări a mediului fără precedent. Atenuarea efectului nostru extraordinar asupra planetei pentru a o conserva pentru generațiile viitoare este o sarcină uriașă. De aceea avem nevoie de un limbaj care să surprindă amploarea provocării cu care ne confruntăm. Abia atunci vom putea înțelege cât de puternic trebuie să fie răspunsul nostru.
Sursa: The Conversation.