Ziua Mondială a Zonelor Umede este sărbătorită în fiecare an pe 2 februarie pentru a spori conștientizarea importanței zonelor umede la nivel global. Această zi marchează și aniversarea Convenției privind Zonele Umede, care a fost adoptată sub formă de tratat internațional în anul 1971.
Aproape 90% dintre zonele umede ale lumii s-au degradat începând cu anii 1700, iar aceste zone se pierd de trei ori mai repede decât pădurile. Totuși, zonele umede au o importanță critică pentru ecosisteme care contribuie la biodiversitate, atenuarea și adaptarea la climat, disponibilitatea apei proaspete, economia globală și multe altele.
A devenit o urgență ridicarea nivelului național și global de conștientizare în privința zonelor umede, pentru a inversa pierderile acestora și a încuraja acțiunile de conservare și restaurare a lor. Ziua Mondială a Zonelor Umede este prilejul ideal pentru a îmbunătăți înțelegerea oamenilor despre aceste ecosisteme de importanță critică.
Ziua Mondială a Zonelor Umede din acest an are o semnificație aparte, deoarece, pe 30 august 2021, Organizația Națiunilor Unite a adoptat o rezoluție prin care a desemnat ziua de 2 februarie drept Ziua Mondială a Zonelor Umede, invitând pe toate cele 193 de state membre ale ONU să sărbătorească această zi și crescând astfel vizibilitatea globală a zonelor umede.
Campania de conștientizare a Zilei Mondiale a Zonelor Umede este organizată de Secretariatul Convenției privind Zonele Umede. Membrii acestei convenții celebrează Ziua Mondială a Zonelor Umede începând cu anul 1997.
Ziua Mondială a Zonelor Umede este deschisă tuturor – de la organizații internaționale și guverne până la copii, tineri, media și comunități locale -, deoarece aceste ecosisteme sunt importante pentru noi toți.
Tipuri de zone umede
Convenția definește zonele umede în sens larg, incluzând ecosisteme de apă dulce, marine și de coastă, cum ar fi lacurile și râurile, acviferele subterane, mlaștinile și bălțile, pășunile umede, turbăriile, oazele, estuarele, deltele, mangrovele și alte zone costiere, recifele de corali și habitate create de om, cum sunt iazurile de pescuit, plantațiile de orez, lacurile artificiale și salinele.
Zonele umede și nevoia urgentă de acțiune
Zonele umede dispar de trei ori mai repede decât pădurile și sunt cele mai amenințate ecosisteme de pe Pământ. În doar 50 de ani – din 1970 – 35% din zonele umede ale planetei au dispărut.
Activitățile umede care duc la pierderea zonelor umede includ drenarea și acoperirea terenurilor utilizate pentru construcții și agricultură, poluarea, pescuitul în exces și supraexploatarea resurselor, speciile invazive și schimbările climatice.
În ultimele cinci decenii, 81% dintre speciile din zonele umede de pe uscat și 36% dintre speciile costiere și marine au intrat în declin.
Astăzi, una din trei specii de apă dulce și 25% din toate speciile din zonele umede se află în pragul dispariției din cauza declinului zonelor umede – inclusiv păsările de apă, mamiferele dependente de apă dulce, țestoasele marine și speciile care formează recifele de corali.
Numeroase plante, amfibieni, reptile, păsări și mamifere amenințate trăiesc în zonele umede. Mai multe de o treime dintre speciile amenințate și aflate în pericol în Statele Unite trăiesc în zone umede – iar aproape o jumătate se folosesc de zonele umede într-un anumit moment din viața lor.
Zonele umede și schimbările climatice
Atenuarea schimbărilor climatice și atingerea țintelor de emisii de carbon zero-net:
- Turbăriile, mangrovele și ierburile marine sunt rezervoare de carbon care stochează carbonul pe cale naturală;
- turbăriile acoperă 3% din suprafața planetei, însă înmagazinează aproximativ 30% din tot carbonul de pe uscat;
- zonele umede costiere captează și stochează carbonul de până la 55 de ori mai repede decât pădurile tropicale;
- se estimează că gazele cu efect de seră provenite din turbăriile drenate și de la incendiile de turbărie sunt responsabile de cca. 4% din emisiile antropice globale de gaze cu efect de seră.
- zonele umede asigură protejarea comunităților costiere față de furtuni, uragane și tsunami;
- zonele umede de coastă, cum sunt mlaștinile sărate, mangrovele, pajiștile marine și recifele de corali, constituie zone-tampon care protejează comunitățile de coastă în timpul fenomenelor meteorologice extreme;
- șaizeci de procente din omenire trăiește și muncește de-a lungul zonelor de coastă, pe care zonele umedă la apără de inundații, pierderea proprietății și a vieții;
- recifele de corali furnizează protecție în valoare de 34.000 de dolari la hectar în fiecare an;
- zonele umede de pe uscat, cum sunt râurile, lacurile și mlaștinile, absorb și stochează excesul de precipitații, ceea ce reduce riscul de inundații;
- zonele umede depozitează și eliberează apa, preîntâmpinând seceta.
Zonele umede și biodiversitatea
Zonele umede sunt bogate în nutrimente transportate de râurile, pâraiele și izvoarele care se scurg în ele. Combinația dintre nutrimente, lumina solară și apă constituie motorul lanțului trofic
Aproximativ 40% dintre speciile din lume trăiesc sau se înmulțesc în zonele umede.
Până în prezent au fost identificate peste 100.0000 de specii de apă dulce în zonele umede.
Zonele umede găzduiesc aproape 30% dintre speciile de pești cunoscute, în fiecare an fiind descoperite 200 noi specii de pești de apă dulce.
Zonele umede și apa dulce
Zonele umede furnizează cea mai mare parte a apei dulci.
Doar 2,5% din apa de pe pământ este dulce, cea mai mare parte fiind stocată în ghețari, straturile de zăpadă sau acviferele subterane. Mai puțin de 1% este utilizabilă, iar 0,3% se găsește înn zonele umede, cum sunt râurile și lacurile.
Zonele umede sunt de multe ori numite rinichii Pământului, deoarece ele funcționează ca filtre naturale, absorbind pesticide și chimicale și înlăturând deșeuri periculoase din apă.
Solul bogat în nămol al zonelor umede și plantele abundente acționează ca filtre împotriva toxinelor periculoase, pesticidelor din agricultură și deșeurilor industriale, îmbunătățind în mod natural calitatea apei.
Zonele umede, dezvoltarea durabilă și bunăstarea
Zonele umede oferă servicii ecosistemice în valoare de 47 de trilioane de dolari anual.
Zonele umede asigură traiul unui miliard de oameni – de la pescuit, acvacultură și turism până la bunuri valoroase ce pot fi colectate și procesate, îndeosebi de către cei săraci.
Ele hrănesc lumea – furnizând cea mai mare parte a peștelui, orezul pentru 3,5 miliarde de oameni, apa pentru producerea hranei și materii prime pentru medicamente.
Zonele umede susțin bunăstarea oamenilor prin oferirea unor peisaje magnifice și a oportunităților de recreere, dezvoltare culturală și sănătate mintală asociate cu interacțiunea cu natura.
Conservarea și restaurarea mangrovelor la nivel global ar putea aduce beneficii anuale de 3,7 miliarde de dolari, datorită stocării carbonului.
