Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), bacteriile rezistente la antibiotice reprezintă una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății globale, securității alimentare și dezvoltării.
În ultimele decenii, un număr tot mai mare de infecții bacteriene, inclusiv tuberculoza, pneumonia și salmoneloza – o formă de intoxicație alimentară, au devenit rezistente la medicamentele antibiotice. Iar pe măsură ce antibioticele devin din ce în ce mai puțin eficiente la uciderea bacteriilor, aceasta duce, inevitabil, la perioade de spitalizare mai îndelungate, costuri medicale mai mari și mortalitate crescută.
Antibioticele actuale sunt supra utilizate, iar eficacitatea lor scade rapid, spune dr. David Hyun, de la The Pew Charitable Trusts.
În același timp, dezvoltarea de noi medicamente s-a redus, deoarece există puține stimulente financiare pentru companiile farmaceutice. Acest lucru se datorează parțial faptului că, spre deosebire de medicamente, cum sunt statinele, majoritatea oamenilor iau antibiotice doar pentru câteva zile. În plus, orice antibiotic nou ar fi ținut ca rezervă de către medici, ca ”tratament de ultimă instanță”, pentru a-și păstra eficacitatea.
Virusuri care se hrănesc cu bacterii
Una dintre posibilele soluții este ca medicii să apeleze la ajutorul bacteriofagilor, care invadează bacteriile și preiau controlul mașinăriei lor celulare pentru a se multiplica. Acest proces omoară bacteria.
Bacteriofagii sunt cele mai numeroase entități biologice de pe planeta noastră. Ținând bacteriile sub control, ei ajută la menținerea unui echilibru sănătos între microorganisme.
Microbiologul francez Félix d’Hérelle a descoperit bacteriofagii cu peste 100 de ani în urmă și a venit cu ideea că aceștia ar putea trata infecțiile bacteriene. În anul 1919, el a folosit un cocktail de bacteriofagi pentru a trata patru pacienți cu dizenterie.
După dezvoltarea, în deceniile următoare, a medicamentelor antibiotice extrem de eficiente, terapia cu bacteriofagi a intrat într-un con de umbră. Însă, în ultimii ani, a existat o renaștere a interesului pentru aceasta, ca o modalitate de abordare a amenințării tot mai mari reprezentate de rezistența la antibiotice.
Una dintre provocările cu care cercetătorii s-au confruntat a fost recrearea în condiții de laborator a interacțiunilor pe care bacteriofagii și gazdele lor bacteriene le au în corpul uman.
Atunci când oamenii de știință cultivă bacterii și bacteriofagi în același recipient, bacteria își dezvoltă rapid o rezistență genetică la virus.
Cu toate acestea, un nou studiu a descoperit că, într-un mediu care seamănă mai mult cu ungherele corpului uman, cum sunt vasele capilare sau alveolele pulmonare, bacterii nu-și mai dezvoltă rezistența genetică la bacteriofagi.
Acest lucru sugerează că, chiar dacă bacteriile supraviețuiesc în astfel de locuri, bacteriofagii pot împiedica o creștere periculoasă a populației lor.
Spații înguste
Cercetătorii au utilizat o tehnică denumit microfluidică pentru a mima ”micromediile” care restricționează accesul și mișcarea.
Microfluidica permite microbiologilor să introducă o singură bacterie într-un canal cu diametrul de o miime de milimetru și apoi să controleze și să monitorizeze acel mediu.
Spațiul îngust împiedică celula să se deplaseze liber sau să se multiplice rapid pentru a forma o colonie.
Oamenii de știință au comparat efectul bacteriofagului denumit T4 asupra bacteriei Escherichia coli atât într-un mediu deschis, cât și în astfel de canale înguste.
Ei au descoperit că populația bacteriană a crescut rapid în mediul deschis, apoi s-a prăbușit după ce cercetătorii au introdus bacteriofagul. Totuși, ulterior populația s-a refăcut la nivelurile inițiale, semn că își dezvoltase o rezistență genetică la bacteriofag.
Pe de altă parte, în timp ce bacteriile din spațiul îngust au crescut mult mai lent, bacteriofagul nu le-a eliminat. Cercetătorii au descoperit că aceste bacterii au supraviețuit nu prin dezvoltarea unei rezistențe genetice, ci prin reducerea numărului de receptori din pereții celulari pe care bacteriofagii îi folosesc pentru a invada celula.
Drept rezultat, bacteriofagii au controlat cu succes populația de bacterii, fără a le elimina sau a determina rezistența genetică.
Viitorul terapiei cu bacteriofagi
Oamenii de știință cred că cea mai bună strategie de a lupta împotriva infecțiilor bacteriene , fără a favoriza apariția tulpinilor rezistente genetic, ar putea fi combinarea bacteriofagilor și antibioticelor în cadrul aceluiași tratament.
Totodată, cercetătorii admit că experimentele lor nu reprezintă un model exact al complexității corpului uman. Acestea fiind spuse, ei susțin că alți cercetători ar putea folosi rezultatele pentru a completa metodele standard de laborator utilizate la studierea modului în care bacteriofagii afectează rata de supraviețuire a bacteriilor care produc boli.
Sursa: Medical News Today.