Celulele imune modificate genetic pot recunoaște celulele canceroase și pot ocoli sistemele de apărare pe care tumorile le folosesc pentru a se feri de sistemul imunitar, potrivit unui articol recent publicat în Nature.
Două studii publicate în revista Science pornesc de la succesul terapiilor cu receptor antigen chimeric T (CAR-T), care folosesc celule imunitare modificate genetic pentru a căuta tumorile și a le marca pentru distrugere. Aceste tratamente au potențialul de a duce la o remisiune de lungă durată, dar nu au succes la toate persoanele și au fost până acum eficiente doar pentru un număr mic de cancere.
Pentru a îmbunătăți eficiența terapiilor CAR-T, cercetătorii au modificat genetic celulele imune pentru a conține „întrerupătoare” ce permit controlul locului și momentului activării acestora. Celulele modificate produc o proteină care stimulează celulele T (limfocitele T) să contracareze semnalele imunosupresoare eliberate adesea de tumori.
Celule imunitare modificate genetic
Celulele T patrulează prin organism în căutarea proteinelor străine expuse la suprafața celulelor. Astfel de celule ar putea fi infectate cu un virus sau ar putea fi celule tumorale care produc proteine anormale, asociate cancerului. O clasă de celule T denumită limfocite T-killer (ucigașe) poate distruge apoi celulele tumorale.
Terapiile CAR-T implică limfocite T modificate genetic de la o persoană bolnavă de cancer pentru a produce CAR – proteine care recunosc proteinele expuse de celulele tumorale. Această abordare a fost aprobată pentru tratarea unor forme de leucemie, limfom și mielom. Însă oamenii de știință caută căi pentru a face aceste tratamente mai sigure și mai eficiente, dar și pentru a le extinde utilizarea la alte afecțiuni.
Un grup de cercetători de la Universitatea din Boston, Massachusetts, S.U.A., a introdus un sistem complex de 11 secvențe de ADN în celulele CAR-T. Circuitele genetice rezultate pot fi pornite și oprite folosind medicamente deja aprobate, ceea ce permite oamenilor de știință că controleze când și unde sunt activate celulele T modificate, precum și producția la nivelul lor a unei proteine denumite IL-2, care stimulează răspunsurile imune.
Un alt grup de cercetători, de la Universitatea din San Francisco, S.U.A., a programat celulele CAR-T să producă proteina IL-2 doar atunci când celula imunitară modificată întâlnește o celulă canceroasă. Echipa a constatat că această producție de proteină IL-2 este mai eficientă la șoarecii cu cancer pancreatic atunci când era activată printr-o cale diferită față de cea utilizată la recunoașterea celulei canceroase.
Progrese semnificative
Ambele abordări ar putea fi utile pentru elaborarea unor terapii CAR-T ce pot viza tumorile solide. Acest tip de tumori a reprezentat o provocare specială pentru terapiile CAR-T, deoarece celulele modificate genetic întâmpină dificultăți la infiltrarea în tumori, iar odată ajunse la acest nivel, ele pot fi dezactivate de semnalele pe care celulele canceroase le eliberează pentru a suprima răspunsul imun. Așadar, celulele modificate prin noua tehnică reușesc să depășească ambele obstacole și pot fi foarte eficiente la omorârea celulelor canceroase.
Capacitatea de a activa și dezactiva celulele T ar putea ajuta, de asemenea, la reducerea fenomenului denumit epuizarea celulelor T, în care acestea devin inactive după o perioadă prelungită de stimulare. Studiile au arătat că acordarea unui „perioade de repaus” pentru limfocitele T poate reduce epuizarea acestora și poate îmbunătăți eficiența lor generală împotriva tumorilor.
Sursa: Nature