<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>pești &#8211; Info Natura</title>
	<atom:link href="https://info-natura.ro/tag/pesti/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://info-natura.ro</link>
	<description>Natură, știință, viață, spațiu, tehnologia viitorului</description>
	<lastBuildDate>Sun, 05 Apr 2026 13:55:43 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	

<image>
	<url>https://info-natura.ro/wp-content/uploads/2022/01/favicon.png</url>
	<title>pești &#8211; Info Natura</title>
	<link>https://info-natura.ro</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Rechinii sunt în declin din cauza încălzirii globale</title>
		<link>https://info-natura.ro/rechinii-in-declin-din-cauza-incalzirii-globale/?utm_source=rss&#038;utm_medium=rss&#038;utm_campaign=rechinii-in-declin-din-cauza-incalzirii-globale</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Florin Mitrea]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 23 Aug 2025 05:00:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Animale]]></category>
		<category><![CDATA[animale]]></category>
		<category><![CDATA[pești]]></category>
		<category><![CDATA[recomandate]]></category>
		<category><![CDATA[schimbări climatice]]></category>
		<category><![CDATA[viață]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://info-natura.ro/?p=51003</guid>

					<description><![CDATA[<p>Schimbările climatice vin cu amenințări semnificative pentru planetă, de la creșterea nivelului mării la calitatea slabă a aerului și fenomene&#8230;</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://info-natura.ro/rechinii-in-declin-din-cauza-incalzirii-globale/">Rechinii sunt în declin din cauza încălzirii globale</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://info-natura.ro">Info Natura</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[		<div data-elementor-type="wp-post" data-elementor-id="51003" class="elementor elementor-51003">
				<div class="elementor-element elementor-element-6b06834 e-flex e-con-boxed e-con e-parent" data-id="6b06834" data-element_type="container" data-e-type="container">
					<div class="e-con-inner">
				<div class="elementor-element elementor-element-b73104f elementor-widget elementor-widget-text-editor" data-id="b73104f" data-element_type="widget" data-e-type="widget" data-widget_type="text-editor.default">
				<div class="elementor-widget-container">
									<p><a href="/ce-sunt-schimbarile-climatice-si-cum-afecteaza-ele-pamantul/" target="_blank" rel="noopener">Schimbările climatice</a> vin cu amenințări semnificative pentru planetă, de la creșterea nivelului mării la calitatea slabă a aerului și fenomene meteorologice extreme. Cu toate acestea, se întâmplă și altceva sub apă, unde există puțini martori. Deși mulți ar putea crede că prădătorii marini de top sunt rezistenți la presiunile de mediu, încălzirea globală afectează rechinii în moduri de neimaginat.</p><p>Potrivit unui studiu din 2021, citat pe scară largă, 71% din populațiile globale de rechini și pisici de mare au scăzut după anul 1970. Deși o mare parte din declinul speciilor se datorează pescuitului excesiv, alți factori &#8211; inclusiv încălzirea globală &#8211; contribuie, de asemenea, la un risc crescut de periclitare. De fapt, trei sferturi dintre aceste specii sunt amenințate cu dispariția.</p><p>Aceste creaturi oceanice mari suferă adesea din cauza amenințărilor umane, deoarece habitatul lor pelagic este neglijat. Pescuitul este subreglementat în multe locuri unde sunt extrem de necesare reguli stricte și aplicabile. Pentru a conserva populațiile de rechini, lumea trebuie să abordeze și dezvoltarea costieră, distrugerea habitatului, diverși factori economici și implicațiile schimbărilor climatice.</p><h2>Cum afectează încălzirea globală rechinii?</h2><p>Încălzirea globală nu este doar un cuvânt la modă. Ea este un fenomen susținut științific, care a creat o situație critică pentru biodiversitate, inclusiv pentru rechini. Iată cum afectează încălzirea globală rechinii și capacitatea lor de a supraviețui:</p><h3>Impacturi fiziologice</h3><p>Creșterea temperaturilor oceanice are un impact negativ asupra funcțiilor fiziologice și metabolice ale rechinilor, cum ar fi reproducerea, creșterea și digestia. Rechinii consumă mai multă energie pentru a trăi și a înota pe măsură ce ratele lor metabolice cresc, ceea ce înseamnă că primesc mai puțini nutrienți, cu o digestie mai puțin eficientă.</p><p>Rechinii au deja rate de reproducere lente și se pot înmulți, de asemenea, mai rar odată cu creșterea temperaturilor, în timp ce unii se nasc mai mici decât media. De exemplu, un studiu a constatat că rechinii cu epoleți născuți la 31 de grade Celsius cântăreau mult mai puțin decât cei născuți la 27 de grade Celsius.</p><h3>Degradarea habitatelor</h3><p>Ecosistemele de carbon albastru (stocarea carbonului în ecosisteme marine), cum sunt mangrovele, mlaștinile sărate, pădurile de alge marine și straturile de iarbă marină, sunt habitate vitale pentru rechini. Unele specii de rechini-ciocan, în special, se bazează pe aceste zone de coastă pentru a se reproduce, în timp ce puieții prosperă în pepinierele de coastă, unde rămân protejați de amenințările din apele adânci.</p><p>Un studiu desfășurat pe 35 de ani a arătat că distribuția mangrovelor a scăzut cu 21,6% între 1985 și 2020. Oamenii de știință au observat un efect similar în recifele de corali &#8211; o altă pepinieră comună pentru rechinii tineri. De fapt, rechinii aproape au dispărut în 20% din recifele de corali la nivel global.</p><h3>Modificări de comportament</h3><p>Dezoxigenarea apei oceanice a afectat capacitatea rechinilor migratori de a respira. Rechinii înoată continuu pentru a se asigura că branhiile primesc oxigen pentru mușchi și organe. Din păcate, oxigenul își pierde solubilitatea în apa caldă.</p><p>Rechinii albaștri, în special, conservă energia rămânând la adâncimi mai mari. Cu toate acestea, deoarece bacteriile consumă oxigen la aceste niveluri și creează „zone moarte”, rechinii sunt forțați să se aventureze aproape de suprafață, devenind ținte pentru navele de pescuit.</p><h3>Disponibilitatea prăzii</h3><p>Creșterea temperaturilor oceanice perturbă rețeaua trofică, făcând prada rechinilor indisponibilă. Mulți pești își modifică tiparele de migrație sau se confruntă cu scăderi ale populației, în timp ce <a href="/ce-este-acidificarea-oceanului/" target="_blank" rel="noopener">acidificarea</a> dăunează crustaceelor, care sunt cruciale pentru dietele lor. Mulți rechini trebuie să își schimbe rutele de vânătoare și migrație, deoarece se luptă pentru a găsi suficientă hrană pentru o dezvoltare sănătoasă.</p><p>De exemplu, rechinii oceanici cu înotătoare albe se hrănesc în principal cu pești mari și calamari, care își schimbă cursul pentru a urma ciclurile nutrienților. Rechinii oceanici cu înotătoare albe trebuie să se deplaseze odată cu prada lor pentru a continua să se hrănească.</p><h2>Importanța prădătorilor marini de vârf</h2><p>Rechinii sunt prădători de vârf esențiali pentru menținerea echilibrului delicat în ecosistemele marine. Printre numeroasele lor funcții se numără următoarele:</p><ul><li>se hrănesc cu animale sălbatice bolnave, slăbite sau moarte, ajutând la prevenirea răspândirii bolilor și promovând populații de pești mai sănătoase;</li><li>protejează straturile de iarbă marină, împiedicând specii precum țestoasele să le pască excesiv sau să le deterioreze;</li><li><span class="HwtZe" lang="ro"><span class="jCAhz ChMk0b"><span class="ryNqvb">ajută la reglarea prădătorilor de nivel mediu care epuizează stocurile vitale de pește;</span></span></span></li><li>permit peștilor să elimine paraziții dăunători, lăsându-i să se frece de solzii lor aspri.</li></ul><p>Populațiile robuste de rechini promovează ecoturismul prin atragerea scafandrilor și a practicanților de snorkeling, stimulând economiile din domeniul turismului, de la recreere la ospitalitate. Acești prădători de vârf joacă, de asemenea, un rol esențial în menținerea pescuitului, aducând beneficii industriei fructelor de mare.</p><h2>Cum să ajutăm rechinii?</h2><p>Mulți oameni consideră că ideea de combatere a încălzirea globală este descurajantă. Prin urmare, s-ar putea întreba cum ar putea face diferența doar pentru supraviețuirea rechinilor. Cu toate acestea, există câteva obiceiuri „verzi” pe care le putem adopta pentru a ajuta la salvarea acestor creaturi importante:</p><ul><li>să ne reducem amprenta de carbon consumând mai puțină energie, conducând mai rar sau folosind transportul public și consumând mai puțină carne;</li><li>să cumpărăm pește și crustacee provenite din surse etice, sprijinind astfel fructele de mare sustenabile;</li><li>să evităm produsele din rechini, cum ar fi supa de aripioare de rechin;</li><li>să conștientizăm celor din jur importanța rechinilor și a conservării acestora.</li></ul>								</div>
				</div>
				<div class="elementor-element elementor-element-eb8ac9d elementor-widget-divider--view-line_icon elementor-view-default elementor-widget-divider--element-align-center elementor-widget elementor-widget-divider" data-id="eb8ac9d" data-element_type="widget" data-e-type="widget" data-widget_type="divider.default">
				<div class="elementor-widget-container">
							<div class="elementor-divider">
			<span class="elementor-divider-separator">
							<div class="elementor-icon elementor-divider__element">
					<i aria-hidden="true" class="fas fa-book-open"></i></div>
						</span>
		</div>
						</div>
				</div>
				<div class="elementor-element elementor-element-a12cb0c elementor-widget elementor-widget-text-editor" data-id="a12cb0c" data-element_type="widget" data-e-type="widget" data-widget_type="text-editor.default">
				<div class="elementor-widget-container">
									<p><em>Sursa: <a href="https://environment.co/how-global-warming-affects-sharks/" target="_blank" rel="noopener">Environment.co</a></em></p>								</div>
				</div>
					</div>
				</div>
				</div>
		<p>The post <a rel="nofollow" href="https://info-natura.ro/rechinii-in-declin-din-cauza-incalzirii-globale/">Rechinii sunt în declin din cauza încălzirii globale</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://info-natura.ro">Info Natura</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Rechinii, prădătorii de top ai oceanelor de astăzi</title>
		<link>https://info-natura.ro/rechinii-pradatorii-de-top-ai-oceanelor/?utm_source=rss&#038;utm_medium=rss&#038;utm_campaign=rechinii-pradatorii-de-top-ai-oceanelor</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Florin Mitrea]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 08 Feb 2025 06:00:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Animale]]></category>
		<category><![CDATA[animale]]></category>
		<category><![CDATA[pești]]></category>
		<category><![CDATA[viață]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://info-natura.ro/?p=45715</guid>

					<description><![CDATA[<p>Portretizați adesea drept niște bestii înfricoșătoare, în realitate rechinii nu sunt nici pe departe monștrii pe care ni-i prezintă Hollywoodul.&#8230;</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://info-natura.ro/rechinii-pradatorii-de-top-ai-oceanelor/">Rechinii, prădătorii de top ai oceanelor de astăzi</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://info-natura.ro">Info Natura</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[		<div data-elementor-type="wp-post" data-elementor-id="45715" class="elementor elementor-45715">
				<div class="elementor-element elementor-element-7507731 e-flex e-con-boxed e-con e-parent" data-id="7507731" data-element_type="container" data-e-type="container">
					<div class="e-con-inner">
				<div class="elementor-element elementor-element-6e4a6dd elementor-widget elementor-widget-text-editor" data-id="6e4a6dd" data-element_type="widget" data-e-type="widget" data-widget_type="text-editor.default">
				<div class="elementor-widget-container">
									<p>Portretizați adesea drept niște bestii înfricoșătoare, în realitate rechinii nu sunt nici pe departe monștrii pe care ni-i prezintă Hollywoodul. Rechinii sunt un grup divers de pești predominant prădători. Ei nu au oase, scheletul lor fiind alcătuit dintr-un țesut denumit cartilagiu (țesut cartilaginos).</p><p>Rechinii au apărut pe <a href="/pamantul-casa-noastra-plina-de-viata/" target="_blank" rel="noopener">Pământ</a> cu mult înaintea <a href="/dinozaurii-ce-sunt-cand-au-trait-si-cum-au-disparut/" target="_blank" rel="noopener">dinozaurilor</a> și joacă roluri vitale în ecosistemele marine. Aceste creaturi marine se confruntă cu mult mai multe pericole din partea omului decât surfiștii sau înotătorii din partea lor.</p><h2>Unde trăiesc rechinii?</h2><p>Rechinii pot fi întâlniți în toate oceanele de pe Pământ, în habitate pornind de la recifele de corali până sub gheața arctică. Specii precum rechinul-focă (o specie bioluminescentă) trăiesc în zona crepusculară din adâncul oceanelor, unde lumina abia ajunge.</p><p>Unii rechini migrează pe distanțe lungi pentru a se hrăni și reproduce. Aceste deplasări sunt motivate și de schimbările sezoniere ale temperaturii și de nevoia de a găsi un loc pentru a naște. Cu ajutorul GPS-ului, oamenii de știință au descoperit că marele rechin alb călătorește 4.000 de kilometri pentru a găsi locuri de hrănire.</p><p>Unii rechini migrează și pe adâncime pentru a găsi hrană mai bună și temperaturi mai confortabile. Aceste călătorii pe verticală variază între 9 și 90 de metri, însă rechinul albastru poate ajunge până la 600 de metri adâncime.</p><p>Biologii au descoperit rechini în locuri total neașteptate. Două specii de rechini trăiesc în apele acide ale vulcanului Kavachi, un vulcan subacvatic din Pacificul de Sud, care a erupt în anul 2022. Alte specii de rechini (rechinul-ciocan, rechinul-taur) trăiesc în apele din apropierea marelor orașe (cum ar fi Miami din Statele Unite).</p>								</div>
				</div>
				<div class="elementor-element elementor-element-8705731 elementor-widget elementor-widget-penci-info-box" data-id="8705731" data-element_type="widget" data-e-type="widget" data-widget_type="penci-info-box.default">
				<div class="elementor-widget-container">
					        <div id="penci_info_box_90609" class="penci-block-vc penci-info-box penci-ibox-float-left penci-view-default penci-shape-circle">
            <div class="penci-ibox-inner">
								<div class="penci-ibox-icon penci-ibox-icon--icon penci-icon penci-tibox-icon"><span class="penci-ibox-icon-fa"><i class="penci-ibox-icon--i fa fa-question-circle" aria-hidden="true"></i></span></div>                <div class="penci-ibox-content-wrap">
										<h3
                            class="penci-ibox-title">Știați că...</h3>					                        <div class="pc-ibox-wpline"><span class="penci-ibox-line"></span></div>					                        <div class="penci-ibox-content"><ul>
<li>rechinii pot dormi cu ochii deschiși?</li>
<li>cel mai mare rechin alb identificat până acum avea 6 metri lungime?</li>
<li>rechinii pot învăța să rezolve puzzle-uri doar uitându-se la ce fac alți rechini?</li>
<li>este mai mare probabilitatea de a fi lovit de fulger decât de a fi mâncat de un rechin?</li>
</ul>
</div>					                </div>
            </div>
        </div>
						</div>
				</div>
				<div class="elementor-element elementor-element-72f95c5 elementor-widget elementor-widget-text-editor" data-id="72f95c5" data-element_type="widget" data-e-type="widget" data-widget_type="text-editor.default">
				<div class="elementor-widget-container">
									<h2>Cu ce se hrănesc rechinii?</h2><p>Chiar dacă majoritatea rechinilor sunt carnivori, ei nu consumă doar carne, ci se pot hrăni și cu iarbă de mare, care poate reprezenta până la 50% din dieta unor specii.</p><p>Rechinii mănâncă orice, de la plancton până la animale mai mari, cum sunt crabii și alte crustacee, peștii și mamiferele marine (cum sunt focile). Dieta unui rechin se poate modifica în timpul vieții. De exemplu, puii de rechin alb trăiesc cu calmari și pisici de mare, însă adulții se hrănesc cu foci, lei de mare, delfini și balene moarte.</p><h2>Câte specii de rechini există?</h2><p>Astăzi există aproximativ 500 de specii de rechini cunoscute, de mărimi, forme și culori diferite. Cel mai mic rechin, rechinul-pitic, poate încăpea într-un buzunar, iar cel mai mare rechin, rechinul-balenă, atinge mărimea unui autobuz școlar.</p><p>Rechinul alb (marele alb) este cel mai mare pește prădător. Femela poate atinge 4,6-4,9 metri lungime, în timp ce masculul ajunge la 3,4-4 metri. Mușcătura unui mare alb este de trei ori mai puternică decât cea a unui leu african.</p><p>Însă rechinii preistorici îl puneau în umbră până și pe marele rechin alb. Unul dintre prădătorii de top ai Pământului, giganticul <a href="/megalodonul-cel-mai-mare-rechin-care-a-trait-vreodata/" target="_blank" rel="noopener">megalodon</a>, era strămoșul rechinilor de astăzi. Megalodon a trăit din urmă cu 23 de milioane de ani până în urmă cu 4 milioane de ani și atingea o lungime de 20 de metri.</p><p>Rechinii au forme diferite, de la aspectul de torpilă al marelui alb până la botul în formă de fierăstrău al rechinului-fierăstrău. Rechinul-spiriduș are chiar un corp flasc și un bot ca de lopată așezat deasupra unei guri retractabile.</p><h2>Cum se reproduc rechinii?</h2><p>Rechinii cresc și se maturizează lent. Ei depun eforturi pentru a crește câțiva pui, în loc de a depune sute de ouă dintre care să nu supraviețuiască prea multe.</p><p>În loc de penis, masculii folosesc un organ de copulare denumit pterigopod (mixopterigiu) pentru a introduce sperma în corpul femelei. Iar circa 15 specii de rechin pot da naștere la pui în lipsa masculilor &#8211; femelele acestor specii își autofertilizează ouăle (partenogeneză).</p><h2>Amenințări la adresa rechinilor</h2><p>Activitățile umane pun presiuni extraordinare asupra rechinilor. Din cauza pescuitului excesiv, o treime dintre rechini sunt în pericol de extincție, iar pescuitul ucide circa 80 de milioane de rechini în fiecare an.</p><p>Oamenii vânează rechinii pentru carne, ulei și cartilagii, dar în special pentru aripioare. Supa de aripioare de rechin, considerată o delicatese în unele țări, este foarte scumpă.</p><p>Deoarece ciclul de reproducere al rechinilor este lent, moartea fiecărui rechin afectează puternic populația. Acest declin populațional perturbă ecosistemele, deoarece prădătorii de top mențin echilibrul lanțului trofic. Rechinii ajuta la păstrarea sănătății populațiilor de pești prin înlăturarea indivizilor bolnavi și slabi. De asemenea, ei ajută la menținea nivelurilor de oxigen din oceane, deoarece vânează peștii care se hrănesc cu fitoplancton.</p><p>Dacă populațiile de rechini se diminuează, efectele ar putea lovi chiar în populația umană. Miliarde de oameni se folosesc de aceste ecosisteme ca sursă de hrană și venituri.</p>								</div>
				</div>
				<div class="elementor-element elementor-element-6278e3a elementor-widget-divider--view-line_icon elementor-view-default elementor-widget-divider--element-align-center elementor-widget elementor-widget-divider" data-id="6278e3a" data-element_type="widget" data-e-type="widget" data-widget_type="divider.default">
				<div class="elementor-widget-container">
							<div class="elementor-divider">
			<span class="elementor-divider-separator">
							<div class="elementor-icon elementor-divider__element">
					<i aria-hidden="true" class="fas fa-book-open"></i></div>
						</span>
		</div>
						</div>
				</div>
				<div class="elementor-element elementor-element-1c955d7 elementor-widget elementor-widget-text-editor" data-id="1c955d7" data-element_type="widget" data-e-type="widget" data-widget_type="text-editor.default">
				<div class="elementor-widget-container">
									<p><em>Sursa: <a href="https://www.livescience.com/shark-facts" target="_blank" rel="noopener">Live Science</a></em></p>								</div>
				</div>
					</div>
				</div>
				</div>
		<p>The post <a rel="nofollow" href="https://info-natura.ro/rechinii-pradatorii-de-top-ai-oceanelor/">Rechinii, prădătorii de top ai oceanelor de astăzi</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://info-natura.ro">Info Natura</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cum își generează unii pești electricitatea?</title>
		<link>https://info-natura.ro/cum-isi-genereaza-unii-pesti-electricitatea/?utm_source=rss&#038;utm_medium=rss&#038;utm_campaign=cum-isi-genereaza-unii-pesti-electricitatea</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Florin Mitrea]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 12 Dec 2023 06:00:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Animale]]></category>
		<category><![CDATA[animale]]></category>
		<category><![CDATA[pești]]></category>
		<category><![CDATA[recomandate]]></category>
		<category><![CDATA[viață]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://info-natura.ro/?p=31125</guid>

					<description><![CDATA[<p>Electricitatea la pești este destul de frecvent întâlnită, țiparul electric fiind doar un exemplu de pește electric. Aceste semnale electrice&#8230;</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://info-natura.ro/cum-isi-genereaza-unii-pesti-electricitatea/">Cum își generează unii pești electricitatea?</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://info-natura.ro">Info Natura</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[		<div data-elementor-type="wp-post" data-elementor-id="31125" class="elementor elementor-31125">
						<section class="penci-section penci-disSticky penci-structure-10 elementor-section elementor-top-section elementor-element elementor-element-ee10458 elementor-section-boxed elementor-section-height-default elementor-section-height-default" data-id="ee10458" data-element_type="section" data-e-type="section">
						<div class="elementor-container elementor-column-gap-default">
					<div class="penci-ercol-100 penci-ercol-order-1 penci-sticky-ct    elementor-column elementor-col-100 elementor-top-column elementor-element elementor-element-666dc13" data-id="666dc13" data-element_type="column" data-e-type="column">
			<div class="elementor-widget-wrap elementor-element-populated">
						<div class="elementor-element elementor-element-cc7bfd1 elementor-widget elementor-widget-text-editor" data-id="cc7bfd1" data-element_type="widget" data-e-type="widget" data-widget_type="text-editor.default">
				<div class="elementor-widget-container">
									<p>Electricitatea la pești este destul de frecvent întâlnită, țiparul electric fiind doar un exemplu de pește electric. Aceste semnale electrice oferă modalități de comunicare, navigare, găsirea partenerilor și vânare.</p>
<p>Toate celulele musculare pot genera energie electrică, însă, la unii pești, au apărut celule care produc voltaje mai ridicate decât altele. Există mai multe etape pe care o celulă trebuie să le parcurgă pentru a deveni electrică, iar pe baza acestor informații, oamenii de știință speră să poată crea electricitatea pentru dispozitivele bionice din corpul uman.</p>
<h2>Etapele generării electricității</h2>
<p>Procesul de generare a electricității la pești implică următoarele etape:</p>
<ul>
<li><b>Transportul ionilor</b> &#8211; peștii electrici prezintă canale de ioni speciale în membranele celulelor lor electrice (electrocite), care transportă activ ionii (cum sunt sodiul și potasiul) prin membrană. Acest lucru creează un dezechilibru ionic între interiorul și exteriorul celulei, ceea ce duce la o diferență de potențial electric.</li>
<li><b>Stivuirea electrocitelor</b> &#8211; electrocitele sunt stivuite în serie, fiecare celulă contribuind la sarcina electrică totală. Această stivuire asigură acumularea electricității și amplificarea voltajului generat.</li>
<li><b>Activarea sincronă</b> &#8211; sistemul nervos al peștelui controlează organele electrice. Atunci când peștele dorește să producă o descărcare electrică, sistemul nervos trimite semnale simultane pentru activarea tuturor electrocitelor. Această activare sincronă furnizează un impuls electric puternic și coordonat.</li>
<li><b>Descărcarea electrică</b> &#8211; atunci când electrocitele sunt activate, diferența de potențial la nivelul membranei celulare scade rapid. Această modificare rapidă a potențialului electric declanșează eliberarea de neurotransmițători, ducând la contractarea electrocitelor. Contractarea expulzează ionii afară din celulă, generând o descărcare electrică de scurtă durată, dar puternică.</li>
</ul>
<p>Aproximativ 350 de specii de pești prezintă structuri anatomice specializate în generarea și detectarea semnalelor electrice. Acești pești sunt clasificați în două grupe, în funcție de cât de multă electricitate produc.</p>
<p>Prima grupă sunt peștii electrici slabi. Aceștia prezintă o structură numită organ electric în apropierea cozii. Organul electric produce până la un volt de electricitate, adică circa două treimi din energia unei baterii de tip AA. Haideți să vedem cum se desfășoară procesul!</p>
<p>Creierul peștelui trimite semnale prin intermediul sistemului nervos către organul electric. Acesta este umplut cu stive formate din sute sau mii de electrocite. De obicei, electrocitele pompează afară din celulă ionii de sodiu și potasiu pentru a menține în exterior o sarcină electrică pozitivă, iar în interior o sarcină negativă. Atunci când semnalele de la creier ajung la electrocite, canalele de ioni se deschid, iar ionii pozitivi pătrund în interiorul celulelor.</p>
<p>Factorul-cheie al acestui proces este ca semnalele nervoase să ajungă simultan la toate electrocitele, ceea ce face ca stivele de celule electrice să funcționeze ca mii de baterii legate în serie. Micile sarcini electrice ale fiecărei celule se acumulează pentru a genera un curent electric ce poate călători câțiva metri.</p>
<p>Însă peștii electrici slabi nu generează suficientă electricitate pentru a-și ataca prada. Această capacitate o au peștii electrici puternici, al căror număr de specii este mai redus. Un exemplu de astfel de pește este țiparul electric, care prezintă trei organe electrice ce acoperă aproape întregul său corp de doi metri lungime.</p>
<p>La fel ca peștii electrici slabi, țiparul electric (sau anghila electrică) utilizează curentul electric pentru a comunica și naviga, dar își păstrează cele mai puternice descărcări electrice pentru vânătoare. Mai întâi emite două sau trei impulsuri electrice puternice, a câte 600 de volți. Aceste impulsuri stimulează mușchii victimei, inducându-le spasme și determinând astfel prada să producă valuri și să-și dezvăluie ascunzătoarea. Apoi o altă serie de impulsuri electrice puternice cauzează contracții musculare și mai puternice, imobilizând prada.</p>
<h2>Tipuri de pești electrici</h2>
<p>Oamenii de știință împart peștii electrici în trei categorii:</p>
<ul>
<li>pești electrici puternici;</li>
<li>pești electrici slabi;</li>
<li>pești care doar sesizează electricitatea.</li>
</ul>
<p>Peștii electrici puternici generează descărcări electrice puternice pentru a fi utilizate pentru atac sau pentru apărare. Exemplu de astfel de pești sunt anghila electrică și somnul electric. La peștii electrici puternici, organele electrice sunt imense și sunt formate din mii de electrocite. Drept urmare, nivelul electricității poate atinge uneori 500-600 de volți.</p>
<p>Peștii electrici slabi generează descărcări electrice slabe, care nu pot imobiliza prada, dar pot fi utilizate pentru navigație sau comunicare. Un exemplu de astfel de pești sunt peștii nas-de-elefant.</p>
<p>Peștii care sesizează electricitatea sunt pești care, după cum le spune și numele, pot doar detecta curentul electric. Rechinii prezintă un organ denumit ampulă, utilizat pentru detectarea câmpurilor electrice. Ei pot descoperi un pește mic îngropat în nisip după câmpul electric slab produs de acesta.</p>								</div>
				</div>
				<div class="elementor-element elementor-element-9b61df1 elementor-widget-divider--view-line elementor-widget elementor-widget-divider" data-id="9b61df1" data-element_type="widget" data-e-type="widget" data-widget_type="divider.default">
				<div class="elementor-widget-container">
							<div class="elementor-divider">
			<span class="elementor-divider-separator">
						</span>
		</div>
						</div>
				</div>
				<div class="elementor-element elementor-element-9b316e9 elementor-widget elementor-widget-text-editor" data-id="9b316e9" data-element_type="widget" data-e-type="widget" data-widget_type="text-editor.default">
				<div class="elementor-widget-container">
									<p>Așadar, peștii electrici generează și sesizează curentul electric cu ajutorul unui organ senzorial din pielea lor. Acești pești pot vedea în mediul lor, cu ajutorul electricității, în condiții de vizibilitate redusă. Acest proces poartă numele de electrolocație activă. Unii pești electrici comunică între ei cu ajutorul semnalelor electrice, în timp ce alții folosesc curentul electric pentru a-și imobiliza prada.<br></p>								</div>
				</div>
				<div class="elementor-element elementor-element-e24d375 elementor-widget-divider--view-line_icon elementor-view-default elementor-widget-divider--element-align-center elementor-widget elementor-widget-divider" data-id="e24d375" data-element_type="widget" data-e-type="widget" data-widget_type="divider.default">
				<div class="elementor-widget-container">
							<div class="elementor-divider">
			<span class="elementor-divider-separator">
							<div class="elementor-icon elementor-divider__element">
					<i aria-hidden="true" class="fas fa-book-open"></i></div>
						</span>
		</div>
						</div>
				</div>
				<div class="elementor-element elementor-element-0466b37 elementor-widget elementor-widget-text-editor" data-id="0466b37" data-element_type="widget" data-e-type="widget" data-widget_type="text-editor.default">
				<div class="elementor-widget-container">
									<p><i>Sursa: <a href="https://journalhow.com/how-do-fish-make-electricity/?expand_article=1" target="_blank" rel="noopener">Journalhow.com</a></i></p>								</div>
				</div>
					</div>
		</div>
					</div>
		</section>
				</div>
		<p>The post <a rel="nofollow" href="https://info-natura.ro/cum-isi-genereaza-unii-pesti-electricitatea/">Cum își generează unii pești electricitatea?</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://info-natura.ro">Info Natura</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cinci descoperiri științifice din 2022 care au bătut recorduri</title>
		<link>https://info-natura.ro/cinci-descoperiri-stiintifice-din-2022-care-au-batut-recorduri/?utm_source=rss&#038;utm_medium=rss&#038;utm_campaign=cinci-descoperiri-stiintifice-din-2022-care-au-batut-recorduri</link>
					<comments>https://info-natura.ro/cinci-descoperiri-stiintifice-din-2022-care-au-batut-recorduri/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Florin Mitrea]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 31 Dec 2022 06:00:45 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Viață]]></category>
		<category><![CDATA[astronomie]]></category>
		<category><![CDATA[bacterii]]></category>
		<category><![CDATA[oameni]]></category>
		<category><![CDATA[pești]]></category>
		<category><![CDATA[viață]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://info-natura.ro/?p=21913</guid>

					<description><![CDATA[<p>În fiecare an sunt stabilite noi recorduri științifice, iar 2022 nu este o excepție. O bacterie uriașă, un supercomputer ultrarapid&#8230;</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://info-natura.ro/cinci-descoperiri-stiintifice-din-2022-care-au-batut-recorduri/">Cinci descoperiri științifice din 2022 care au bătut recorduri</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://info-natura.ro">Info Natura</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[		<div data-elementor-type="wp-post" data-elementor-id="21913" class="elementor elementor-21913">
						<section class="penci-section penci-disSticky penci-structure-10 elementor-section elementor-top-section elementor-element elementor-element-9159e95 elementor-section-boxed elementor-section-height-default elementor-section-height-default" data-id="9159e95" data-element_type="section" data-e-type="section">
						<div class="elementor-container elementor-column-gap-default">
					<div class="penci-ercol-100 penci-ercol-order-1 penci-sticky-ct    elementor-column elementor-col-100 elementor-top-column elementor-element elementor-element-4903c83" data-id="4903c83" data-element_type="column" data-e-type="column">
			<div class="elementor-widget-wrap elementor-element-populated">
						<div class="elementor-element elementor-element-ddb9985 elementor-widget elementor-widget-text-editor" data-id="ddb9985" data-element_type="widget" data-e-type="widget" data-widget_type="text-editor.default">
				<div class="elementor-widget-container">
									<p>În fiecare an sunt stabilite noi recorduri științifice, iar 2022 nu este o excepție. O bacterie uriașă, un supercomputer ultrarapid și o <a href="/gaurile-negre-cele-mai-intunecate-obiecte-din-univers/" target="_blank">gaură neagră</a> apropiată se numără printre superlativele acestui an.</p>
<h2>Prima intervenție chirurgicală</h2>
<p>Prima intervenție chirurgicală cunoscută a fost amputarea unui picior. Aceasta este concluzia la care au ajuns cercetătorii după ce au studiat scheletul unei persoane care a trăit pe Insula Borneo din Indonezia, în urmă cu circa 31.000 de ani. Țesutul osos vindecat de la nivelul tibiei piciorului stâng, acolo unde a fost realizată amputarea, sugerează că individul a supraviețuit câțiva ani după operație.</p>
<p>Descoperirea împinge data primei intervenții chirurgicale cu 20.000 de ani în urmă.</p>
<h2>Cea mai mare bacterie</h2>
<p>În mod normal, bacteriile aparțin lumii microscopice. Însă nu și specia <em>Thiomargarita magnifica</em>. Având o lungime medie de un centimetru, această bacterie nou descoperită este vizibilă cu ochiul liber.</p>
<p>Noua bacterie, care trăiește în pădurile de mangrove din Antilele Mici, este de aproximativ 50 de ori mai mare decât alte specii de bacterii uriașe și de 50.000 de ori mai mare decât o bacterie obișnuită. Nu se știe de ce specia a evoluat la asemenea dimensiuni gigantice.</p>
<h2>Cel mai rapid supercomputer</h2>
<p>Un supercomputer denumit Frontier procesează numerele cu o viteză uimitoare: 1,1 cvintilioane de operații pe secundă. Aceasta face ca mașinăria, operată de Oak Ridge National Laboratory din Tennessee, S.U.A., să fie primul computer „exascale” &#8211; un computer care poate efectua cel puțin 10<sup>18</sup> operații pe secundă. Următorul cel mai rapid supercomputer atinge doar 442 de cvadrilioane (10<sup>15</sup>) de operații pe secundă.</p>
<p>Este de așteptat ca astfel de supercomputere să contribuie la noi descoperiri în diverse domenii, de la schimbări climatice până la medicină și fizica particulelor.</p>
<h2>Cea mai mare colonie de pești</h2>
<p>Adânc în largul coastelor Antarcticii, peștii de gheață se adună într-o colonie de reproducere la fel de mare ca localitatea Orlando din Florida, S.U.A. Aproximativ 60 de milioane de cuiburi de pești de gheață din specia <em>Neopagetopsis ionah</em> se întind pe cel puțin 240 de kilometri pătrați pe fundul oceanului.</p>
<p>Anterior se știa că acești pești formează colonii din câteva sute de indivizi. Însă hrana abundentă și apa neobișnuit de caldă ar putea explica mărimea excepțională a coloniei.</p>
<h2>Cea mai apropiată gaură neagră</h2>
<p>Analizând datele colectate de <a href="/telescopul-spatial-gaia-cartografiaza-calea-lactee/" target="_blank">sonda spațială Gaia</a>, astrofizicienii au descoperit <a href="/astronomii-au-descoperit-cea-mai-apropiata-gaura-neagra-de-pamant/" target="_blank">o gaură neagră la doar puțin peste 1.560 de ani-lumină distanță față de Pământ</a>. Denumită Gaia BH1, noua gaură neagră este de aproximativ două ori mai aproape decât cea mai apropiată gaură neagră cunoscută anterior.</p>
<p>Însă este posibil ca acest record să nu țină mult. Se estimează că în <a href="/calea-lactee-galaxia-noastra/" target="_blank" rel="noopener">Calea Lactee</a> există circa 100 de milioane de găuri negre. Deoarece majoritatea sunt invizibile, ele sunt foarte dificil de detectat. Peste câțiva ani, atunci când Gaia va transmite un nou set de date, este posibil să fie identificate găuri negre și mai apropiate.</p>								</div>
				</div>
				<div class="elementor-element elementor-element-4906186 elementor-widget-divider--view-line_icon elementor-view-default elementor-widget-divider--element-align-center elementor-widget elementor-widget-divider" data-id="4906186" data-element_type="widget" data-e-type="widget" data-widget_type="divider.default">
				<div class="elementor-widget-container">
							<div class="elementor-divider">
			<span class="elementor-divider-separator">
							<div class="elementor-icon elementor-divider__element">
					<i aria-hidden="true" class="fas fa-book-open"></i></div>
						</span>
		</div>
						</div>
				</div>
				<div class="elementor-element elementor-element-25b1522 elementor-widget elementor-widget-text-editor" data-id="25b1522" data-element_type="widget" data-e-type="widget" data-widget_type="text-editor.default">
				<div class="elementor-widget-container">
									<p><i>Sursa: <a href="https://www.sciencenews.org/article/record-breaking-science-discoveries-2022" target="_blank" rel="noopener">Science News</a></i></p>								</div>
				</div>
					</div>
		</div>
					</div>
		</section>
				</div>
		<p>The post <a rel="nofollow" href="https://info-natura.ro/cinci-descoperiri-stiintifice-din-2022-care-au-batut-recorduri/">Cinci descoperiri științifice din 2022 care au bătut recorduri</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://info-natura.ro">Info Natura</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://info-natura.ro/cinci-descoperiri-stiintifice-din-2022-care-au-batut-recorduri/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cel mai mare rechin din lume nu este carnivor</title>
		<link>https://info-natura.ro/cel-mai-mare-rechin-din-lume-nu-este-carnivor/?utm_source=rss&#038;utm_medium=rss&#038;utm_campaign=cel-mai-mare-rechin-din-lume-nu-este-carnivor</link>
					<comments>https://info-natura.ro/cel-mai-mare-rechin-din-lume-nu-este-carnivor/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Florin Mitrea]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 05 Aug 2022 05:15:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Animale]]></category>
		<category><![CDATA[animale]]></category>
		<category><![CDATA[pești]]></category>
		<category><![CDATA[viață]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://info-natura.ro/?p=13170</guid>

					<description><![CDATA[<p>Cel mai mare rechin din oceanele noastre are deja reputația unui gigant blând, dar se pare că există mai mult&#8230;</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://info-natura.ro/cel-mai-mare-rechin-din-lume-nu-este-carnivor/">Cel mai mare rechin din lume nu este carnivor</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://info-natura.ro">Info Natura</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[		<div data-elementor-type="wp-post" data-elementor-id="13170" class="elementor elementor-13170">
						<section class="penci-section penci-disSticky penci-structure-10 elementor-section elementor-top-section elementor-element elementor-element-a10957c elementor-section-boxed elementor-section-height-default elementor-section-height-default" data-id="a10957c" data-element_type="section" data-e-type="section">
						<div class="elementor-container elementor-column-gap-default">
					<div class="penci-ercol-100 penci-ercol-order-1 penci-sticky-ct    elementor-column elementor-col-100 elementor-top-column elementor-element elementor-element-6e74c48" data-id="6e74c48" data-element_type="column" data-e-type="column">
			<div class="elementor-widget-wrap elementor-element-populated">
						<div class="elementor-element elementor-element-7f19270 elementor-widget elementor-widget-text-editor" data-id="7f19270" data-element_type="widget" data-e-type="widget" data-widget_type="text-editor.default">
				<div class="elementor-widget-container">
									<p>Cel mai mare rechin din oceanele noastre are deja reputația unui gigant blând, dar se pare că există mai mult decât atât. Rechinii-balenă (<i>Rhincodon typus</i>) se hrănesc prin filtrare, despre care se credea că este folosită pentru capturarea animalelor mici, cum sunt krillii.</p>
<p>Printre numeroasele organisme pe care rechinii le obțin prin filtrarea apelor se numără și unele ”verdețuri”, cum ar fi algele și alte organisme fotosintetizante. Aceste lucru nu poate fi evitat, dar cercetătorii se întreabă dacă această materie vegetală este doar o ”garnitură” pentru carnivor sau o sursă secundară de energie.</p>
<p>Cercetătorii care au examinat probele de extremente și piele au constatat că aceste creaturi ale oceanelor de 10 metri lungime se folosesc de aceste cantități uriașe de apă care trec prin sistemele lor. ”Excrementele arătau că ei [rechinii-balenă] mâncau krilli”, spune biologul Patti Virtue, de la Universitatea din Tasmania. ”Dar nu metabolizează prea mult din aceștia”.</p>
<p>În schimb, rechinii-balenă, care sunt rechini adevărați, având cartilaje în loc de oase, par a-și extrage nutrimentele dintr-o cantitate mare de alge. ”Aceasta ne face să regândim tot ceea ce am crezut că știm despre rechinii-balenă”, spune Mark Meekan, de la Institutul Australian pentru Științe Marine.</p>
<p>Analiza țesuturilor a dezvăluit un profil al acizilor grași mai potrivit pentru un omnivor decât pentru un carnivor. Pielea este bogată în acid arahidonic, care este prezent în cantități mari în macroalgele plutitoare <i>Sargassum</i>.</p>
<p>Un alt studiu din anul 2019 a descoperit dovezi că rechinii-balenă se hrănesc cel puțin cu unele organisme poziționate mai jos în lanțul trofic, așa cum sunt plantele și algele. Mai mult, ei nu sunt singurii rechini omnivori: rechinii <i>Sphyrna tiburo</i> consumă multă iarbă de mare.</p>
<p>Aceste animale înghit material vegetal ca o consecință a vânării prăzii de dimensiuni mici, cum sunt crabii, moluștele și peștii, din habitate bogate în ierburi de mare. Probabil că nevoia de a face față acestui material vegetal este ceea ce a determinat dezvoltarea capacității de a-l digera.</p>
<p>Autorii bănuiesc că același lucru s-ar fi putut întâmpla și în cazul rechinilor-balenă. În trecutul lor evolutiv, este posibil ca ei să fi consumat inițial alge pentru a digera animalele care trăiau pe ele (epibionte), dar acum ei pot digera și algele în sine.</p>
<p>Din nefericire, pentru a găsi suficientă materie organică plutitoare, rechinii-balenă trebuie să urmeze curenții oceanici care adună aceste surse de hrană. Însă aceeași curenți atrag și poluanții din oceane, cum este plasticul &#8211; ceea ce face ca rechinii să înghită accidental și plastic.</p>
<p>Cercetătorii au observat că o parte din aceste materiale plastice ajung în excrementele rechinilor. Dar este posibil ca ele să le reducă din capacictatea intestinală și să le încetinească digestia sau chiar să le provoace regurgitarea hranei. Toate acestea ar putea dăuna acestor animale aflate în pericol de dispariție, care au cunoscut o scădere a populației cu 62% în ultimii 75 de ani.</p>								</div>
				</div>
				<div class="elementor-element elementor-element-b7fd4ed elementor-widget-divider--view-line_icon elementor-view-default elementor-widget-divider--element-align-center elementor-widget elementor-widget-divider" data-id="b7fd4ed" data-element_type="widget" data-e-type="widget" data-widget_type="divider.default">
				<div class="elementor-widget-container">
							<div class="elementor-divider">
			<span class="elementor-divider-separator">
							<div class="elementor-icon elementor-divider__element">
					<i aria-hidden="true" class="fas fa-star"></i></div>
						</span>
		</div>
						</div>
				</div>
				<div class="elementor-element elementor-element-656e507 elementor-widget elementor-widget-text-editor" data-id="656e507" data-element_type="widget" data-e-type="widget" data-widget_type="text-editor.default">
				<div class="elementor-widget-container">
									<p><i>Sursa: <a href="https://www.sciencealert.com/the-world-s-biggest-shark-isn-t-actually-a-carnivore-poop-and-tissues-reveal" target="_blank" rel="noopener">Science Alert</a></i></p>								</div>
				</div>
					</div>
		</div>
					</div>
		</section>
				</div>
		<p>The post <a rel="nofollow" href="https://info-natura.ro/cel-mai-mare-rechin-din-lume-nu-este-carnivor/">Cel mai mare rechin din lume nu este carnivor</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://info-natura.ro">Info Natura</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://info-natura.ro/cel-mai-mare-rechin-din-lume-nu-este-carnivor/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Se pare că peștii pot simți durerea</title>
		<link>https://info-natura.ro/se-pare-ca-pestii-pot-simti-durerea/?utm_source=rss&#038;utm_medium=rss&#038;utm_campaign=se-pare-ca-pestii-pot-simti-durerea</link>
					<comments>https://info-natura.ro/se-pare-ca-pestii-pot-simti-durerea/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Florin Mitrea]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 22 Jun 2022 09:00:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Animale]]></category>
		<category><![CDATA[animale]]></category>
		<category><![CDATA[pești]]></category>
		<category><![CDATA[viață]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://info-natura.ro/?p=10852</guid>

					<description><![CDATA[<p>Zonele din creierul uman care procesează durerea nu au un echivalent în creierele peștilor. Așadar, aceasta înseamnă că peștii nu&#8230;</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://info-natura.ro/se-pare-ca-pestii-pot-simti-durerea/">Se pare că peștii pot simți durerea</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://info-natura.ro">Info Natura</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[		<div data-elementor-type="wp-post" data-elementor-id="10852" class="elementor elementor-10852">
						<section class="penci-section penci-disSticky penci-structure-10 elementor-section elementor-top-section elementor-element elementor-element-17c9fce elementor-section-boxed elementor-section-height-default elementor-section-height-default" data-id="17c9fce" data-element_type="section" data-e-type="section">
						<div class="elementor-container elementor-column-gap-default">
					<div class="penci-ercol-100 penci-ercol-order-1 penci-sticky-ct    elementor-column elementor-col-100 elementor-top-column elementor-element elementor-element-6f3efec" data-id="6f3efec" data-element_type="column" data-e-type="column">
			<div class="elementor-widget-wrap elementor-element-populated">
						<div class="elementor-element elementor-element-df49201 elementor-widget elementor-widget-text-editor" data-id="df49201" data-element_type="widget" data-e-type="widget" data-widget_type="text-editor.default">
				<div class="elementor-widget-container">
									<p>Zonele din creierul uman care procesează durerea nu au un echivalent în creierele peștilor. Așadar, aceasta înseamnă că peștii nu simt durerea? Nu neapărat, conform unui nou articol.</p><p>Această este dezbatere cu un istoric lung, care pare să nu ajungă la o concluzie în curând, însă acest nou articol se bazează pe cercetări neuroștiințifice moderne, conform cărora conștientizarea și efectele durerii rămân prezente la oameni chiar și după ce regiunile din creier implicate în durere au fost afectate.</p><p>Cu alte cuvinte, dacă creierul uman se poate adapta la lipsa legăturilor neuronale implicate în percepția durerii, atunci poate că peștii nici nu au nevoie de asemenea legături. Descoperirea realității în această privință ar putea schimba totul, de la practicile de pescuit până la alegerea dietei personale.</p><p><q>În timp că studiul nostru nu poate dovedi că peștii simt durerea, putem afirma că argumentele care se bazează pe lipsa anumitor structuri din creier pentru a susține lipsa simțului durerii la pești par din ce în ce mai mult de neacceptat</q>, spune Kenneth Williford, profesor de filozofie la Universitatea din Arlington, Texas, S.U.A.</p><p>Altfel spus, conform autorilor articolului, a susține că peștii nu simt durerea datorită lipsei anumitor zone din creier este ca și cum am spune că ei nu pot înota deoarece nu au brațe și picioare la fel ca oamenii.</p><p>Echipa a folosit câteva cazuri de leziuni cerebrale înregistrate la oameni pentru a-și întări punctul de vedere, inclusiv un caz în care pacientul era numit Roger. În timp ce o zonă-cheie din creierul lui Roger, implicată în simțul durerii, a fost distrusă de o boală, pacientul a devenit chiar mai sensibil la durere decât media normală.</p><p>Acest gen de &#8222;rezistență neuronală&#8221; &#8211; capacitatea creierului uman de a se reconfigura pentru a se asigura că funcțiile-cheie se desfășoară în continuare &#8211; este deosebit de important, susțin cercetătorii. Cel puțin la oameni, se pare că nu există numai o singură regiune corticală responsabilă de percepția durerii.</p><p>Dacă acest lucru este valabil și în cazul peștilor rămâne o întrebare fără răspuns deocamdată. Peștii nu pot utiliza limbajul pentru a ne comunica dacă suferă și nici nu au prea multe mijloace de a se manifesta. Totuși, ei dețin numeroase dintre sistemele necesare, inclusiv receptori ai durerii.</p><p>Subiectul este legat de un curent filozofic intitulat Neo-Cartezianism, o școală de gândire care susține că orice suferință pe care am putea-o vedea la un animal este doar aparentă și nu poate fi asociată cu un chin sufletesc, cel puțin nu în sens uman.</p><p>De aici rezultă ideea că dacă peștii, și animalele în general, nu percep durerea la fel ca noi, atunci felul în care le tratăm este mai puțin important din punct de vedere moral. Mai rămâne de stabilit câtă conștiință de sine prezintă animalele, având în vedere structura mai simplă a creierelor lor.</p><p>Pe măsură ce analizăm mai amănunțit, dezbaterea privind percepția durerii la animale este una științifică și filozofică în același timp; deocamdată, se pare că nu există dovezi științifice suficiente pentru a face afirmații concrete în niciuna dintre aceste privințe.</p><p>Însă știința începe să recupereze. Un studiu de la începutul acestui an a fost primul care a descoperit dovezi solide că nevertebratele simt durerea în mod similar cu mamiferele, iar dovezile încep să se acumuleze.</p><p>”Faptul că animalele percep în mod conștient efectele negative ale durerii este susținut pe larg de un argument de analogie generală și, în schimb, furnizează o explicație a multor comportamente ale animalelor”, scriu autorii articolului. ”Susținătorii Neo-Cartezianismului nu au dus dovezi solide pentru susținerea teoriei lor. Luate împreună, considerațiile examinate aici constituie un caz empiric solid împotriva Neo-Cartezianismului sau, cel puțin, transferă povara adunării dovezilor în tabăra susținătorilor acestei teorii.”</p>								</div>
				</div>
				<div class="elementor-element elementor-element-9e3bfde elementor-widget-divider--view-line_icon elementor-view-default elementor-widget-divider--element-align-center elementor-widget elementor-widget-divider" data-id="9e3bfde" data-element_type="widget" data-e-type="widget" data-widget_type="divider.default">
				<div class="elementor-widget-container">
							<div class="elementor-divider">
			<span class="elementor-divider-separator">
							<div class="elementor-icon elementor-divider__element">
					<i aria-hidden="true" class="fas fa-book-open"></i></div>
						</span>
		</div>
						</div>
				</div>
				<div class="elementor-element elementor-element-146519d elementor-widget elementor-widget-text-editor" data-id="146519d" data-element_type="widget" data-e-type="widget" data-widget_type="text-editor.default">
				<div class="elementor-widget-container">
									<p><i>Sursa: <a href="https://www.sciencealert.com/it-s-likely-that-fish-do-feel-pain-after-all-new-study-says" target="_blank" rel="noopener">Science Alert</a></i></p>								</div>
				</div>
					</div>
		</div>
					</div>
		</section>
				</div>
		<p>The post <a rel="nofollow" href="https://info-natura.ro/se-pare-ca-pestii-pot-simti-durerea/">Se pare că peștii pot simți durerea</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://info-natura.ro">Info Natura</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://info-natura.ro/se-pare-ca-pestii-pot-simti-durerea/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Rechinul alb, cel mai mare pește răpitor din lume</title>
		<link>https://info-natura.ro/rechinul-alb-cel-mai-mare-peste-rapitor-din-lume/?utm_source=rss&#038;utm_medium=rss&#038;utm_campaign=rechinul-alb-cel-mai-mare-peste-rapitor-din-lume</link>
					<comments>https://info-natura.ro/rechinul-alb-cel-mai-mare-peste-rapitor-din-lume/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Florin Mitrea]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 08 Apr 2022 10:50:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Animale]]></category>
		<category><![CDATA[animale]]></category>
		<category><![CDATA[pești]]></category>
		<category><![CDATA[viață]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://info-natura.ro/?p=5298</guid>

					<description><![CDATA[<p>Rechinul alb (Carcharodon carcharia), cunoscut și sub numele de marele alb sau marele rechin alb, este cel mai mare pește&#8230;</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://info-natura.ro/rechinul-alb-cel-mai-mare-peste-rapitor-din-lume/">Rechinul alb, cel mai mare pește răpitor din lume</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://info-natura.ro">Info Natura</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[		<div data-elementor-type="wp-post" data-elementor-id="5298" class="elementor elementor-5298">
						<section class="penci-section penci-disSticky penci-structure-10 elementor-section elementor-top-section elementor-element elementor-element-b03b66f elementor-section-boxed elementor-section-height-default elementor-section-height-default" data-id="b03b66f" data-element_type="section" data-e-type="section">
						<div class="elementor-container elementor-column-gap-default">
					<div class="penci-ercol-100 penci-ercol-order-1 penci-sticky-ct    elementor-column elementor-col-100 elementor-top-column elementor-element elementor-element-bccbbfc" data-id="bccbbfc" data-element_type="column" data-e-type="column">
			<div class="elementor-widget-wrap elementor-element-populated">
						<div class="elementor-element elementor-element-bd96257 elementor-widget elementor-widget-text-editor" data-id="bd96257" data-element_type="widget" data-e-type="widget" data-widget_type="text-editor.default">
				<div class="elementor-widget-container">
									<p>Rechinul alb (<i>Carcharodon carcharia</i>), cunoscut și sub numele de marele alb sau marele rechin alb, este cel mai mare pește răpitor din lume. El face parte din familia <i>Lamnidae</i>, o familie de pești cu ”sânge parțial cald”, care își pot menține o temperatură interioară a corpului mai ridicată decât cea din mediul înconjurător &#8211; spre deosebire de rechinii cu ”sânge rece”, care nu pot face acest lucru.</p>
<p>Marele rechin alb este singurul membru al genului <i>Carcharodon&nbsp; </i>&#8211; denumire inspirată din cuvintele grecești ”karcharos”, care înseamnă ascuțit, și ”odous”, care înseamnă dinte. Acest nume a fost bine ales, deoarece rechinii albi prezintă rânduri de până la 300 de dinți zimțati, triunghiulari. Acești rechini au corpul în formă de glonț, pielea cenușie și burta albă.</p>
<p>Deși este una dintre cele mai bine-cunoscute specii de rechin, marele alb duce o viață retrasă, iar oamenii de știință încă mai au multe de învățat despre acest prădător emblematic.</p>
<h3>Cât de mare este rechinul alb?</h3>
<p>Dimensiunea rechinului alb variază, însă femelele pot fi mai mari decât masculii. Femelele pot atinge o lungime medie de 4,6-4,9 m, în timp ce masculii ajung, de obicei, la 3,4-4 m, potrivit Muzeului Național Smithsonian de Istorie Naturală din Washington D.C., Statele Unite ale Americii. Cel mai mare rechin alb poate ajunge la 6,1 m și există rapoarte neconfirmate ale unor rechini de 7 m lungime, potrivit Muzeului de Istorie Naturală din Florida, S.U.A. Adulții cântăresc între 1.800 și 3.000 kg, potrivit World Wildlife Fund (WWF).</p>
<p>Rechinii albi nu sunt cei mai mari rechini din lume. Acest titlu revine rechinilor-balenă (<i>Rhincodon typus</i>), care se hrănesc prin filtrare și cresc până la 10 m lungime și 19.000 kg.</p>
<p>Cea mai mare specie de rechini care a trăit pe planeta noastră a fost megalodonul (<i>Carcharocles megalodon</i>), o specie dispărută care putea atinge 18 m lungime, deși oamenii de știință încă nu au căzut de acord în privința dimensiunii sale exacte.</p>
<h3>Unde trăiește rechinul alb?</h3>
<p>Rechinii albi au un areal geografic extins; ei trăiesc în cea mai mare parte a oceanelor temperate și tropicale din lume și au populații rezidente în apropierea coastelor Statelor Unite, Australiei, Africii de Sud și ale altor țări. Adesea ei sunt observați în apele mai reci, temperate, unde înoată la suprafață, dar și la adâncimi de până la 1.200 m, potrivit Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN).</p>
<p>Rechinul alb este o specie migratoare și călătorește pe distanțe lungi, probabil în căutarea hranei și pentru reproducere. Un studiu din 2002, publicat în revista <i>Nature</i>, a arătat că un rechin alb a înotat 3.800 km, de pe coasta Californiei până în Insula Kahoolawe din Hawaii. În anul 2005, cercetătorii au urmărit un rechin alb care a înotat aproape 11.100 km, de pe coasta Africii de Sud până în Australia, înainte de a se reîntoarce de unde a plecat.</p>
<p>Rechinii albi își stochează energia necesară unor astfel de călătorii în ficatul lor bogat în uleiuri, potrivit Acvariului din Monterey Bay.</p>
<h3>Rechinul alb este periculos pentru oameni?</h3>
<p>Rechinii albi mușcă și omoară ocazional oamenii, deși riscul relativ de a fi mușcat de orice rechin este foarte redus. Un studiu din 2021, publicat în <i>Journal of Royal Society Interface</i>, a constatat că, pentru un juvenil de rechin alb, mișcările și formele oamenilor care înoată sau vâslesc pe plăci de surfing seamănă cu cele ale focilor &#8211; una dintre principlalele lor surse de hrană. Acest lucru sugerează că atacurile la om ar putea fi cazuri de identitate greșită, cel puțin în cazul juvenililor.</p>
<p>Când cineva este mușcat de un rechin alb, experților le este dificil să stabilească ce specie a fost implicată. Rechinii nu rămân prea mult prin preajmă pentru a putea fi identificați, iar multe specii de rechini produc răni asemănătoare.</p>
<p>Informațiile disponibile arată că, începând din 1580, au fost înregistrate 354 de cazuri de atacuri neprovocate de rechin alb, dintre care 57 s-au soldat cu decesul persoanelor.</p>
<h3>Cu ce se hrănește marele rechin alb?</h3>
<p>Rechinii albi sunt prădători de top, care mănâncă o variatate de animale, inclusiv pești, foci, țestoase și păsări marine. Atunci când sunt tineri, ei se hrănesc cu animale mici, cum sunt calmarii și calcanii, iar după maturizare trec la mamifere marine, cum sunt focile, leii-de-mare și delfinii.</p>
<p>Marii rechini albi se folosesc de viteza lor ridicată pentru a prinde prada. Corpurile lor hidrodinamice le permit să înoate cu viteze de până la 24 km/h, potrivit National Geographic.</p>
<p>Datorită vânătorii, rechinii albi și alți rechini joacă un rol important în oceane. Ei mențin sănătoase populațiile animalelor pe care le vânează, deoarece prind exemplarele slabe și bolnave și împiedică aceste populații să se înmulțească prea mult, dincolo de limita de sustenabilitate a habitatului.</p>
<p>Marii rechini albi pot cădea și ei înșiși pradă. Singurul animal care pot ataca un mare rechin alb este un rechin alb și mai mare sau o balenă-ucigașă, care îi vânează pentru ficatul lor bogat în energie.</p>
<h3>Cum se reproduc rechinii albi?</h3>
<p>Oamenii de știință mai au multe de învățat despre rechinii albi, iar o mare parte a comportamentului lor de împerechere rămâne încă o enigmă. Cercetătorii au interpretat unele semne de mușcătură observate la unele femele de rechin adulte drept cicatrici de împerechere, cauzate de masculi în timpul împerecherii, potrivit Muzeului de Istorie Naturală din Florida, S.U.A.</p>
<p>Experții au studiat anumite specimene de rechin, cum ar fi femelele gestante capturate în mod accidental, și știu că aceștia nu depun ouă. Ouăle fertilizate eclozează în corpul femelei și se dezvoltă acolo până când femela naște. Un studiu din 2016, publicat în <i>Biology Open</i>, a descoperit că, probabil, embrionii se hrănesc din fluidul intrauterin și din ouăle nedezvoltate. În timp ce sunt în pântecele mamei lor, puii de rechin alb își înghit și proprii dinți, potrivit Muzeului de Istorie Naturală din Florida. Ei ar putea face acest lucru pentru a reutiliza calciul și alte minerale.</p>
<p>Oamenii de știință bănuiesc că marii rechini albi nasc în apele calde din regiunile tropicale sau temperate, dar nu au identificat maternități specifice. Se crede că gestația durează aproximativ un an, după care femela dă naștere la 2-10 pui. La naștere, puii au mai mult de un metru lungime și sunt capabili să aibă grijă de ei înșiși.</p>
<p>Un studiu din 2014, publicat în jurnalul <i>PLOS One</i>, a estimat vârsta marilor rechini albi pe baza nivelurilor de carbon radioactiv din țesutul intervertebral. Cercetătorii au sugerat că cea mai în vârstă femelă din cadrul studiului avea 40 de ani, iar cel mai bătrân mascul avea 73 de ani. Aceasta sugerează că femelele ar putea trăi mai mult decât femelele, însă mai sunt necesare cercetări în acest sens.</p>
<h3>Rechinii albi sunt amenințați?</h3>
<p>Marii rechini albi sunt vulnerabili, iar populațiile lor sunt în scădere, potrivit unei analize a IUCN din 2018. Aceasta însemană că, deși acești rechini nu sunt încă amenințați, ei riscă să devină pe cale de dispariție dacă situația lor nu se îmbunătățește. IUCN nu a avut la dispoziție suficiente informații pentru a estima dimensiunea totală&nbsp; a populației de rechini albi.</p>
<p>La nivel global, rechii albi cad pradă capturilor accidentale din industria de pescuit &#8211; sunt prinși de pescari în mod accidental, împreună cu alți pești. De asemenea, ei sunt uciși în mod deliberat de către oameni, ca parte a programelor de protecție a plajelor din Australia și Africa de Sud, deși, uneori, ei sunt capturați și eliberați vii.<br></p>
<p><i>Sursa: <a href="https://www.livescience.com/27338-great-white-sharks.html" target="_blank" rel="noopener">Live Science</a>.</i></p>								</div>
				</div>
					</div>
		</div>
					</div>
		</section>
				</div>
		<p>The post <a rel="nofollow" href="https://info-natura.ro/rechinul-alb-cel-mai-mare-peste-rapitor-din-lume/">Rechinul alb, cel mai mare pește răpitor din lume</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://info-natura.ro">Info Natura</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://info-natura.ro/rechinul-alb-cel-mai-mare-peste-rapitor-din-lume/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Peștele zburător, un pește adevărat, dar care nu zboară</title>
		<link>https://info-natura.ro/pestele-zburator-un-peste-adevarat-dar-care-nu-zboara/?utm_source=rss&#038;utm_medium=rss&#038;utm_campaign=pestele-zburator-un-peste-adevarat-dar-care-nu-zboara</link>
					<comments>https://info-natura.ro/pestele-zburator-un-peste-adevarat-dar-care-nu-zboara/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Florin Mitrea]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 24 Jan 2022 09:55:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Animale]]></category>
		<category><![CDATA[animale]]></category>
		<category><![CDATA[pești]]></category>
		<category><![CDATA[viață]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://info-natura.ro/?p=6227</guid>

					<description><![CDATA[<p>În apele oceanice calde din lume, poate fi observat un spectacol ciudat: un pește care țâșnește afară din apă și&#8230;</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://info-natura.ro/pestele-zburator-un-peste-adevarat-dar-care-nu-zboara/">Peștele zburător, un pește adevărat, dar care nu zboară</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://info-natura.ro">Info Natura</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[		<div data-elementor-type="wp-post" data-elementor-id="6227" class="elementor elementor-6227">
						<section class="penci-section penci-disSticky penci-structure-10 elementor-section elementor-top-section elementor-element elementor-element-6f0d142 elementor-section-boxed elementor-section-height-default elementor-section-height-default" data-id="6f0d142" data-element_type="section" data-e-type="section">
						<div class="elementor-container elementor-column-gap-default">
					<div class="penci-ercol-100 penci-ercol-order-1 penci-sticky-ct    elementor-column elementor-col-100 elementor-top-column elementor-element elementor-element-d153ad1" data-id="d153ad1" data-element_type="column" data-e-type="column">
			<div class="elementor-widget-wrap elementor-element-populated">
						<div class="elementor-element elementor-element-f37c3fa elementor-widget elementor-widget-text-editor" data-id="f37c3fa" data-element_type="widget" data-e-type="widget" data-widget_type="text-editor.default">
				<div class="elementor-widget-container">
									<p>În apele oceanice calde din lume, poate fi observat un spectacol ciudat: un pește care țâșnește afară din apă și care planează zeci de metri înainte de a se întoarce în adâncurile oceanului. Marinarii din vremurile trecute credeau că acești pești zburători se întorc noaptea pe țărm pentru a dormi, de unde și denumirea de <i>Exocoetidae </i>dată familiei acestor pești marini (în limba latină, ”ex” înseamnă ”în afară”, iar ”koitos” înseamnă ”pat”), conform cărții lui Steve N.G. Howell intitulate <i>The Amazing World of Flyingfish</i> (Princeton University Press, 2014).</p><h3>Ce sunt peștii zburători?</h3><p>Există aproximativ 40 de specii de pești zburători, toate având o formă de trabuc, cu aripioare lungi și late de-a parte și de alta a corpului. În general vorbind, există două categorii de pești zburători: cu două aripi și cu patru aripi; cei cu două aripi prezintă doar cele două aripi pectorale, în timp ce peștii cu patru aripi mai prezintă două aripi în zona pelviană. Toți peștii zburători prezintă o coadă verticală asimetrică și bifurcată, cu vertebrele extinzându-se în lobul inferior, mai mare, al cozii, fapt care amintește de cârma unei bărci.</p><p>Acești pești neobișnuiți au o lungime de 15-20 cm. Tineretul începe să ”zboare” după ce atinge dimensiunea de cca. 5 cm, conform biologului John Davenport, care a emis ipoteza că acești pești au dobândit abilitatea de a zbura ca o modalitate de a scăpa de prădătorii buni înotători, precum peștii mahi-mahi (<i>Coryphaena hippurus</i>).</p><p>Ochii acestor pești, în mod particular corneea, au evoluat astfel încât să le permită vederea atât în apă, cât și în aer, conform unui studiu publicat în 1967 în revista <i>Nature</i>.</p><p>Peștii zburători nu sunt pretențioși la mâncare și se hrănesc, în principal, cu crustacee și pești mici, conform unui raport al Pacific Islands Forum Fisheries Agency.</p><div id="attachment_1657" style="width: 1020px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://info-natura.ro/wp-content/uploads/2022/02/pestele-zburator-un-peste-adevarat-dar-care-nu-zboara-desen-peste-zburator.jpg"><img fetchpriority="high" decoding="async" aria-describedby="caption-attachment-1657" class="size-full wp-image-1657" src="https://info-natura.ro/wp-content/uploads/2022/02/pestele-zburator-un-peste-adevarat-dar-care-nu-zboara-desen-peste-zburator.jpg" alt="Desen peste zburator" width="1010" height="569" srcset="https://info-natura.ro/wp-content/uploads/2022/02/pestele-zburator-un-peste-adevarat-dar-care-nu-zboara-desen-peste-zburator.jpg 1010w, https://info-natura.ro/wp-content/uploads/2022/02/pestele-zburator-un-peste-adevarat-dar-care-nu-zboara-desen-peste-zburator-300x169.jpg 300w, https://info-natura.ro/wp-content/uploads/2022/02/pestele-zburator-un-peste-adevarat-dar-care-nu-zboara-desen-peste-zburator-768x433.jpg 768w, https://info-natura.ro/wp-content/uploads/2022/02/pestele-zburator-un-peste-adevarat-dar-care-nu-zboara-desen-peste-zburator-585x330.jpg 585w" sizes="(max-width: 1010px) 100vw, 1010px" /></a><p id="caption-attachment-1657" class="wp-caption-text">Peștele zburător a derutat de multe ori marinarii, care credeau că aceste creaturi înotătoare și zburătoare ciudate se întoarceau noaptea pe mal pentru a dormi. | Foto: VIZETELLY/PIXABAY</p></div><p>Peștele zburător a derutat de multe ori marinarii, care credeau că aceste creaturi înotătoare și zburătoare ciudate se întoarceau noaptea pe mal pentru a dormi. | Foto: VIZETELLY/PIXABAY</p><h3>Peștii zburători de fapt nu zboară, ci planează</h3><p>Peștii zburători planează la viteze foarte mari deasupra apei. Ei sunt atât de rapizi, încât, timp de decenii, biologii nu au putut afirma cu siguranță dacă peștii se propulsau bătând din aripile pectorale și zburau precum păsările sau foloseau o altă metodă unică de propulsie. Abia în anul 1947 oamenii de știință au publicat fotografii cu peștii zburători realizate la mare viteză. Aceste fotografii au arătat că peștii zburători țâșnesc afară din apă și planează, înainte a se autopropulsa prin aer.</p><p>Peștii zburători înoată spre suprafața apei cu o viteză de cca. 1 m/s (de 20-30 de ori lungimea corpului lor în fiecare secundă), bătând puternic din coadă și ținându-și aripioarele pectorale strâns lipite de corp. După ce țâșnesc afară din apă, ei își întind aripioarele mari și planează.</p><p>Cea mai lungă planare înregistrată a unui pește zburător a fost de 45 de secunde, la o viteză estimată de 30 km/h, conform Guinness World Record. Zborul record fost filmat în anul 2008 de către o echipă japoneză de filmare care călătorea pe un feribot în Kagoshima, Japonia. Cea mai lungă distanță străbătută în zbor de un pește zburător este de cca. 400 m, conform unui raport a lui Davenport din 1994.</p><p>Peștii zburători pot atinge înălțimi de 8 m deasupra apei și pot executa planări consecutive, conform unui articol din 1990 al biologului Frank Fish, publicat în <i>Journal of Zoology</i>. Când peștele atinge din nou suprafața apei la sfârșitul planării, el începe imediat să înoate foarte repede și prinde viteză suficientă pentru a se ridica din nou din apă. Astfel, peștele poate executa 12 planări consecutive.</p><p>Davenport și alți experți în pești bănuiesc că peștii zburători nu ar putea zbura la temperaturi mai mici de 20 de grade Celsius, deoarece temperaturile scăzute tind să perturbe funcțiile musculare necesare pentru a se lansa afară din apă.</p><h3>Pescuitul peștilor zburători</h3><p>Peștii zburători nu sunt considerați amenințați sau în pericol de către Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN).</p><p>În ultimele decenii, peștele zburător cu patru aripi <i>Hirundichthys affinis</i> a fost în centrul unei dispune internaționale dintre țările vecine Barbados și Trinidad și Tobago. Acest pește este de interes comercial pentru ambele țări. Barbados chiar și-a adoptat sloganul ”Tărâmul peștelui zburător”, în semn de recunoaștere a îndelungatei importanțe economice și culturale a acestui pește.</p><p>Însă schimbările apărute în migrația peștilor, probabil din cauza schimbărilor climatice, au făcut ca peștii să înoate mai mult în apele din apropiere de Trinidad și Tobago, iar pescarii comerciali din Barbados i-au urmat. Pescarii din Tobago i-au acuzat pe cei din Barbados de pescuit excesiv în apele care nu aparțin se țara lor. Pe de altă parte, peștii zburători fiind o sursă de hrană tradițională în Barbados, pescarii din această țară considerau că ei au dreptul de a-i prinde oriunde aceștia s-ar afla, conform unui rezumat al conflictului publicat în 2007 în revista <i>Marine Policy</i>.</p><p>În anul 2006, în urma unui caz de arbitraj internațional pentru a pune capăt disputei dintre cele două țări, au fost stabilite granițele marine ale ambelor țări, fapt care o fost considerat o victorie pentru ambele națiuni. Cu toate acestea, conflictul pare a persista, iar autorii rezumatului din 2007 sugerează că un negocierea unui acord privind un program de acces limitat și instituirea unor cote pentru pescuit ar fi cea mai bună soluție pentru gestionarea acestui conflict în viitor.</p><p><i>Sursa: <a href="https://www.livescience.com/flying-fish.html" target="_blank" rel="noopener">Live Science</a>.</i></p>								</div>
				</div>
					</div>
		</div>
					</div>
		</section>
				</div>
		<p>The post <a rel="nofollow" href="https://info-natura.ro/pestele-zburator-un-peste-adevarat-dar-care-nu-zboara/">Peștele zburător, un pește adevărat, dar care nu zboară</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://info-natura.ro">Info Natura</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://info-natura.ro/pestele-zburator-un-peste-adevarat-dar-care-nu-zboara/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
