Vacanțele revin după câțiva ani de perturbări cauzate de pandemia de COVID-19. Aproape 4 miliarde de pasageri s-au îmbarcat în zboruri internaționale în 2022, în creștere față de mai puțin de 2 miliarde în 2020. Studiile recente sugerează că oamenii vor continua să călătorească mai mult în 2023 și ulterior.
Însă această revigorare a călătoriilor este îngrijorătoare. Numai sectorul turismului este responsabil pentru aproximativ 8-10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Iar condițiile de la destinațiile tradiționale de vacanță în plină vară devin din ce în ce mai neplăcute, dacă nu chiar periculoase.
În ultimul an, numeroase recorduri climatice au fost doborâte, deoarece valurile de căldură și incendiile de vegetație au devastat mari părți din Europa, Asia și America de Nord. În iulie, atât Sardinia, cât și Sicilia au cunoscut temperaturi de peste 46°C, aproape doborând recordurile europene.
Aproape tot ceea ce facem în vacanță, în special în vacanțele în străinătate, eliberează în atmosferă gaze cu efect de seră și, în cele din urmă, are un impact asupra climei. Dar modul în care cei mai mulți dintre noi ajungem acolo – zburând – este potențial cel mai dăunător. De exemplu, datele din Marea Britanie sugerează că un singur pasager dintr-un zbor pe distanțe scurte este responsabil pentru eliberarea echivalentului a aproximativ 154 g de CO2 pentru fiecare kilometru parcurs.
Pe măsură ce efectele schimbărilor climatice devin din ce în ce mai severe, există o îngrijorare reală că destinațiile tradiționale vor deveni prea calde vara pentru a rămâne atrăgătoare pentru vizitatori. Aceasta ridică întrebarea: cum se va adapta turismul?
Destinații în schimbare?
Cercetătorii încearcă de ceva timp să prezică viitorul turismului. O ipoteză este aceea că turismul va suferi o „reorientare către poli”, deoarece încălzirea globală face ca temperaturile să crească nu numai în regiunile în mod tradițional calde, ci și în locuri situate mai la nord și mai la sud.
Un studiu de modelare din 2007 a prognozat că, până în 2050, vremea mai caldă va face locurile turistice populare precum Marea Mediterană mai puțin atractive în timpul verii. În același timp, destinațiile nordice, cum ar fi Scandinavia și Marea Britanie, s-ar bucura de sezoane de vacanță mai lungi.
Aproximativ jumătate din turismul global este concentrat în zonele de coastă. Deci, o altă îngrijorare este pierderea potențială a plajelor din cauza creșterii nivelului mării. În Caraibe, se estimează că 29% din proprietățile stațiunii vor fi parțial sau total inundate de creșterea nivelului mării cu un metru – deși multe dintre aceste stațiuni vor fi pierdut o cantitate semnificativă din suprafața lor de plajă înainte ca acest lucru să se întâmple.
Alte destinații de plajă sunt potențial și mai vulnerabile. Sardinia a fost lovită de furtuni puternice în 2022. Cercetările sugerează că plajele de acolo ar putea avea dificultăți pentru a găzdui turiștii în viitorul apropiat din cauza unui risc mai mare de inundații și furtuni.
Impactul schimbărilor climatice asupra turismului se va extinde dincolo de zonele de coastă. Multe destinații populare de city break, cum este orașul Porto din Portugalia, se așteaptă să se confrunte cu căldură mai puternică. Turismul din zonele muntoase va fi și el afectat, deoarece topirea accelerată a zăpezii va duce la sezoane de schi mai scurte.
Aspecte practice ale reorientării turismului
Condițiile în schimbare vor afecta locurile în care oamenii pot călători în siguranță. Dar tiparele de călătorie necesită timp pentru a evolua. Între timp, destinațiile stabilite vor trebui să se schimbe pentru a face față provocărilor precum căldura extremă, creșterea nivelului mării și alte condiții climatice.
Destinațiile turistice existente în zone ale lumii care sunt vulnerabile la efectele schimbărilor climatice, cum ar fi Delta Nilului din Egipt, iau deja în considerare modalități de adaptare. Acestea includ construirea de diguri și dune naturale pentru a proteja zonele turistice de inundațiile de coastă. Schimbarea materialelor de construcție și reconfigurarea spațiilor urbane pentru a îmbunătăți ventilația au fost, de asemenea, propuse ca modalități de a reduce dependența de aerul condiționat, costisitor și mare consumator de energie.
Noile destinații care încep să apară în regiuni mai temperate vor necesita o dezvoltare substanțială a infrastructurii pentru a sprijini afluxul de vizitatori. Aceasta include sisteme de transport, cazare, opțiuni de luat masa și atracții. Procesul de stabilire a destinațiilor turistice necesită de obicei timp și necesită o gândire atentă.
Barcelona, de exemplu, a cunoscut o creștere rapidă a cererii de turism în timpul Jocurilor Olimpice din 1992. Acest lucru a dus la o creștere de zece ori a numărului de vizitatori în ultimele trei decenii.
O astfel de dezvoltare rapidă a turismului poate pune presiune asupra populației locale și a mediului. Deși Barcelona avea deja un sistem de transport și o anumită infrastructură pentru a găzdui vizitatorii, creșterea rapidă a turismului a dus la o opoziție puternică din partea rezidenților locali.
Ce se va întâmpla în anii viitori?
Concepția actuală a experților în turism este aceea că cei responsabili cu gestionarea destinațiilor turistice ar trebui să lucreze pentru reducerea emisiilor de carbon, concentrându-se pe piața internă.
Dar, după cum au arătat verile recente, turismul internațional nu pare încă pregătit să încetinească. Chiar și pe fondul unor crize precum incendiile care au cuprins Rodos în vara anului 2023, turiștii au continuat să sosească.
În loc să aleagă destinații diferite, scenariul cel mai probabil – cel puțin pe termen scurt – este că turiștii înșiși se vor adapta la efectele schimbărilor climatice. În timpul valului de căldură din vara 2023 din Europa, au existat rapoarte conform cărora oamenii stăteau în camerele lor de hotel în cea mai fierbinte parte a zilei și vizitau obiectivele turistice seara.
Cu toate acestea, există unele semne că turiștii ar putea începe să-și facă griji cu privire la condițiile meteorologice extreme și să își adapteze planurile de călătorie în consecință. Un sondaj realizat în mai 2023 a arătat că 69% dintre europeni plănuiau să călătorească între iunie și noiembrie – o scădere cu 4% față de 2022.
Valul de căldură din vara anului 2023 ar putea însemna că turiștii încep să caute destinații mai reci încă din anul care vine.
Peisajul evolutiv al turismului global în fața schimbărilor climatice este complex. Ceea ce este clar, însă, este că, dacă Europa continuă să se confrunte cu condiții meteorologice extreme, precum vara lui 2023, mulți oameni se vor gândi de două ori înainte de a-și rezerva un loc la soare.
Sursa: Phys.org