În februarie 2022, Rusia a invadat Ucraina pentru a desfășura ceea ce președintele Vladimir Putin numea o „operațiune militară specială”. Această operațiune s-a transformat rapid într-un adevărat război, care a intrat acum în cel de al doilea an. În ceea ce privește Rusia, răspunsul comunității internaționale a fost cu totul nefavorabil și a constat din sancțiuni, embargouri și încetarea programelor de colaborare. Acest lucru a fost cu atât mai semnificativ pentru Roscosmos, căreia i-au fost anulate mai multe contracte de cooperare, precum și participarea la Stația Spațială Internațională (ISS).
Pe 7 martie 2023, Kazahstanul a confiscat controlul complexului de lansare Biaterek din cadrul Cosmodromului Baikonur – principala bază de lansare a rachetelor spațiale ale Rusiei încă din anul 1955. Potrivit declarațiilor din KZ24 News și The Moscow Times, guvernul cazac a sechestrat activele rusești de la Centrul pentru Utilizarea Infrastructurii Spațiale Terestre (TsENKI), o filială a Roscosmos. De asemenea, acțiunea împiedică oficialii ruși să părăsească țara sau să lichideze activele Roscosmos. Acest incident este un alt exemplu al modului în care programul spațial rusesc suferă daune colaterale din cauza războiului din Ucraina.
Potrivit The Moscow Times, decizia a fost luată deoarece compania deținută de statul rus nu și-a plătit datoriile către guvernul cazac, care au ajuns acum la 29,7 milioane de dolari. Datoria face parte din Programul „Baiterek”, un joint-venture ruso-cazac legat de dezvoltarea propulsorului Soyuz-5. Acest program a fost înființat în anul 2005 pentru a accelera tranziția de la vehiculele de lansare alimentate cu dimetilhidrazină (un compus toxic) la cele alimentate cu combustibili ecologici siguri.
Alte surse atribuie decizia „comportamentului incorect” și declarațiilor dure din partea lui Yuri Borisov, care a devenit șeful Roscosmos în anul 2022. Anul trecut, construcția rampei de lansare pentru Soyuz-5 a fost amânată cu șase luni, ceea ce l-a determinat pe Borisov să critice întârzierea și pe ministrul comunicațiilor din Kazahstan, Bagdat Musin.
Interdicția de călătorie și reținerea activelor Roscosmos se extind și asupra șefului unității TsENKI, care este arestat până la finalizarea anchetei. Scopul Programului Biaterek a fost acela de a estima impactul asupra mediului al lansărilor regulate cu racheta Soyuz-5, care folosesște o combinație de kerosen și oxigen lichid. Potrivit KZ24 News, această confiscare a încetinit construcția unei noi rampe de lansare și ar putea pune în pericol dezvoltarea rachetei.
Cosmodromul Baikonur a fost construit în anii 1950 ca poligon de testare a rachetei R-7 Semyorka, prima rachetă balistică intercontinentală a Uniunii Sovietice, și ca bază de lansare a vehiculelor spațiale Sputnik, Vostok, Voskhod și Soyuz. Poligonul de testare a fost transformat până în anul 1957 pentru a deservi lansările spațiale și a devenit locul unde primul satelit artificial (Sputnik 1) a fost trimis pe orbita Pământului, pe 4 octombrie 1957. Tot de aici au plecat primul om (Yuri Gagarin) care a ajuns în spațiu, pe 12 aprilie 1961, cu misiunea Vostok 1, și prima femeie care a ajuns în spațiu (Valentina Tereshkova), pe 16 iunie 1963, cu misiunea Vostok 6.
După anul 1994, odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice, Rusia a închiriat cosmodromul de la statul cazac și a continuat să-l folosească drept principal complex spațial. În 2012, Rusia a început construcția unui nou complex de lansare, denumit Cosmodromul Vostochny, pentru a-și reduce dependența de Kazahstan. Noul cosmodrom se află în regiunea Amur din estul îndepărtat, lângă granița cu China. Cu toate acestea, planificarea și construirea acestui complex au fost amânate de mai multe ori în ultimii ani din cauza rapoartelor de delapidare și fraudă, care au culminat cu arestarea mai multor oficiali implicați.