De curând, peste 70 de incendii de pădure s-au înregistrat simultan în Grecia. La începutul anului 2024, Chile a suferit cel mai grav sezon de incendii din istorie, cu peste 130 de oameni uciși. Anul trecut, incendiile de pădure din Canada au ars din martie până în noiembrie, iar în august flăcările au devastat Insula Maui din Hawaii.
Urmărind știrile, avem simțământul că incendiile de pădure extreme devin tot mai frecvente. Acest lucru a fost acum confirmat de un studiu publicat în revista Nature Ecology & Evolution, care arată că numărul și intensitatea incendiilor de vegetație extreme s-au dublat în ultimele două decenii.
Cercetătorii de la Universitatea din Tasmania, autorii studiului, au calculat energia eliberată de incendiile care au avut loc în intervalul 2003-2023. Ei au realizat acest lucru cu ajutorul sateliților, care pot detecta căldura degajată de incendii și pot măsura energie eliberată sub formă de căldură radiantă. Cercetătorii au identificat un total de 30 de milioane de incendii, dintre care au selectat primele 2.913 (un procent de 0,01 %) după cantitatea de energie eliberată; acestea au reprezentat incendiile de pădure cele mai extreme.
Studiul arată că aceste incendii extreme devin tot mai frecvente. Din anul 2017, Pământul s-a confruntat cu șase ani cu cel mai mare număr de incendii de vegetație extreme (toți anii, cu excepția lui 2022). Mai mult, aceste incendii extreme tind să devină tot mai intense. Incendiile clasificate drept extreme în anii recenți au eliberat de două ori mai multă energie decât cele clasificate ca extreme în perioada studiată anterior.
Aceste descoperiri sunt în concordanță cu alte dovezi ale faptului de incendiile de pădure se înrăutățesc. De exemplu, suprafața de pădure arsă în fiecare an crește lent, ceea ce duce și la creșterea emisiilor de carbon. Severitatea arsurilor – un indicator al vătămării produse de foc asupra ecosistemelor – se înrăutățește în multe regiuni, iar procentul de terenuri afectat de arsuri grave crește la nivel global.
Deși perspectivele globale nu sunt în general bune, există diferențe izbitoare între regiuni. Noul studiu identifică pădurile boreale din nordul îndepărtat și pădurile temperate de conifere drept tipurile critice de ecosistem care conduc la creșterea globală a incendiilor extreme. Ele se confruntă cu cel mai mare număr de incendii extreme în raport cu amploarea lor și arată cea mai dramatică agravare în timp, în timp ce înregistrează o creștere a suprafeței totale arse și a procentului de arsuri cu severitate ridicată. Confluența acestor trei tendințe este deosebit de răspândită în estul Siberiei, vestul Statelor Unite și Canada.
Ce transformă un incendiu într-o catastrofă?
Cu toate acestea, multe alte regiuni sunt, de asemenea, susceptibile la incendiile care devin mai periculoase, deoarece ceea ce transformă un incendiu într-o catastrofă depinde nu numai de tendințele incendiilor, ci și de contextul de mediu, social și economic.
De exemplu, în pădurile temperate cu frunze late din jurul Mării Mediterane, nu a existat o schimbare majoră în activitatea și comportamentul incendiilor. Însă numărul tot mai mare de case construite în și în jurul vegetației sălbatice din zonele predispuse la incendiu este un exemplu clar de acțiune care crește riscul uman și poate duce la catastrofă.
Dublarea incendiilor extreme se adaugă la o imagine complexă a modelelor și tendințelor incendiilor. Aceste noi dovezi subliniază nevoia urgentă de a aborda cauzele profunde din spatele agravării incendiilor, cum ar fi schimbările folosinței terenurilor, politicile și managementul forestier și, desigur, schimbările climatice.
Acest lucru ne va pregăti mai bine pentru aceste incendii extreme, care sunt aproape imposibil de combătut folosind metode tradiționale de stingere a incendiilor.
Sursa: Science Alert