Glutenul este o proteină prezentă în grâu, orz, secară și alte cereale consumate pe scară largă. Această componentă este adăugată și multor alimente procesate.
Cercetările au sugerat că glutenul ar putea contribui la inflamația periferică a tractului gastrointestinal și a sistemului nervos enteric. Potrivit cercetătorilor de la Universitatea Otago din Noua Zeelandă, glutenul de grâu poate declanșa și inflamații la nivelul creierului.
În studiul lor pe șoareci, echipa a hrănit masculii fie cu o dietă săracă în grăsimi, fie cu o dietă bogată în grăsimi, adăugând ulterior gluten. Profesorul asociat dr. Alexander Tups, autorul principal al studiului, a declarat că adăugarea de gluten la oricare dintre cele două diete „a dus la o creștere semnificativă a numărului de celule microgliale și astrocite în nucleul arcuat al hipotalamusului, o regiune-cheie a creierului implicată în controlul metabolismului.
Cum afectează glutenul celulele imunitare din creier?
Astrocitele și celulele microgliale sunt două tipuri de celule imunitare din creier. Ele sunt similare cu macrofagele, care se găsesc în sânge, unde joacă un rol în fenomenele inflamatorii.
Regiunea hipotalamică a creierului este responsabilă de reglarea funcțiilor metabolice care controlează greutatea și zahărul din sânge.
Cercetătorii de la Universitatea din Otago au emis ipoteza că inflamația hipotalamică indusă de gluten poate duce la leziuni ale creierului, creștere în greutate corporală și reglarea afectată a glicemiei. La rândul lor, aceste tulburări pot crește riscul de deteriorare a funcției de memorie.
Chiar dacă această studiu a fost efectuat pe șoareci, dr. Tups a remarcat că șoarecii și oamenii împărtășesc mai mulți factori fiziologici comuni. Sistemele circulator, digestiv, reproductiv, hormonal și nervos ale șoarecilor sunt foarte asemănătoare cu cele ale omului.
Studiul asociază glutenul cu inflamarea creierului
Cercetătorii au obținut șoareci masculi de la unitatea de reproducere a Universității din Otago. Au hrănit șoarecii fie cu o dietă săracă în grăsimi (10% grăsimi), fie cu o dietă bogată în grăsimi (60% grăsimi), cu sau fără gluten de grâu 4,5%. Procentul de 4,5% reprezintă consumul mediu zilnic de gluten al omului.
Glutenul nu a avut niciun efect asupra masei corporale a șoarecilor masculi atunci când a fost adăugat la o dietă cu conținut scăzut de grăsimi. Cu toate acestea, șoarecii care au urmat o dietă bogată în grăsimi și îmbogățită cu gluten au câștigat masă corporală și grăsime în comparație cu cei hrăniți cu o dietă bogată în grăsimi și lipsită de gluten.
Cercetătorii au observat că glutenul adăugat la dieta cu conținut scăzut de grăsimi a crescut nivelul de proteină C reactivă, un marker al inflamației.
Indiferent dacă a fost adăugat la dieta săracă sau bogată în grăsimi, glutenul a determinat o creștere semnificativă a numărului de astrocite și celule microgliale din hipotalamus.
Cum declanșează glutenul fenomenele inflamatorii?
„Ingestia de gluten poate declanșa producția de zonulină, care poate crea un „intestin permeabil”, cu goluri între celule, pe unde moleculele mari pot trece din intestin în fluxul sanguin, declanșând un răspuns inflamator la nivelul întregului corp”, spune Heather Sandison, doctor în naturopatie și specializată în sănătatea creierului.
Dr. Sandison a menționat, de asemenea, o teorie conform căreia microbiomul intestinal și toxinele bacteriene derivate din intestin numite lipopolizaharide pot pătrunde în sânge. În consecință, apare o „cascada inflamatorie”.
Sursa: Medical News Today