În vastitatea Oceanului Pacific, departe de agitația marilor orașe și de câmpurile cultivate ale lumii, se desfășoară periodic un proces natural capabil să influențeze clima întregii planete. Acest fenomen, cunoscut sub numele de El Niño, reprezintă una dintre cele mai importante oscilații climatice naturale ale Pământului.
În iunie 2026, Organizația Meteorologică Mondială (WMO), agenția specializată a Organizației Națiunilor Unite, a lansat un nou avertisment: există o probabilitate de aproximativ 80% ca un episod El Niño să se dezvolte în perioada iunie–august și peste 90% șanse ca acesta să fie prezent până în luna noiembrie.
Acest anunț nu reprezintă doar o actualizare meteorologică. Pentru comunitatea științifică globală, apariția unui nou El Niño este un semnal de alarmă privind riscul crescut al fenomenelor meteorologice extreme, într-o lume deja încălzită de schimbările climatice antropice.
Ce este fenomenul El Niño?
El Niño este faza caldă a sistemului climatic cunoscut sub denumirea de Oscilația Sudică El Niño (ENSO). Fenomenul apare atunci când temperaturile de la suprafața apelor din Pacificul ecuatorial central și estic devin neobișnuit de ridicate. Această încălzire modifică circulația atmosferică globală, influențând regimurile de precipitații, direcția vânturilor și distribuția temperaturilor la scară planetară.
De regulă, El Niño apare la intervale de doi până la șapte ani și poate dura între nouă și douăsprezece luni. Deși este un fenomen natural, efectele sale se propagă pe întreg globul, influențând agricultura, resursele de apă, sănătatea publică și economia.
Semnele unui nou episod puternic
Datele analizate de WMO indică faptul că temperaturile sub suprafața Pacificului tropical au depășit cu peste 6°C valorile normale în anumite regiuni, furnizând o rezervă semnificativă de căldură care favorizează dezvoltarea fenomenului. În paralel, indicele Oscilației Sudice, componenta atmosferică a ENSO, prezintă caracteristici compatibile cu instalarea unui episod El Niño.
Modelele climatice utilizate de rețeaua globală a WMO sugerează că evenimentul va fi cel puțin moderat și posibil puternic. Unele estimări independente indică chiar posibilitatea unui episod de intensitate excepțională, comparabil cu cele mai puternice manifestări observate în ultimele decenii.
Totuși, cercetătorii subliniază că există încă incertitudini privind magnitudinea exactă a fenomenului, iar prognozele vor deveni mai precise pe măsură ce se acumulează noi date oceanografice și atmosferice.
Cum poate El Niño amplifica vremea extremă
Secretarul general al WMO, Celeste Saulo, avertizează că un El Niño puternic poate intensifica atât secetele, cât și episoadele de precipitații abundente, crescând simultan riscul valurilor de căldură pe uscat și în oceane.
Mecanismul este relativ simplu. Încălzirea apelor Pacificului modifică circulația globală a energiei și a umidității. Unele regiuni primesc mai multă ploaie decât în mod normal, în timp ce altele devin mai uscate. Această redistribuire a căldurii și umezelii poate favoriza:
- secete severe în anumite regiuni tropicale și subtropicale;
- inundații și ploi torențiale în alte zone;
- intensificarea valurilor de căldură;
- creșterea riscului de incendii de vegetație;
- modificarea activității cicloanelor tropicale și a uraganelor.
Conform prognozelor actuale, vara anului 2026 ar putea fi caracterizată de temperaturi peste normal în aproape toate regiunile globului, ceea ce ar amplifica efectele deja vizibile ale încălzirii climatice.
Interacțiunea cu schimbările climatice
Un aspect esențial evidențiat de experți este faptul că schimbările climatice nu par să crească frecvența apariției fenomenului El Niño. Totuși, ele pot amplifica semnificativ consecințele acestuia. Un ocean mai cald și o atmosferă mai bogată în vapori de apă oferă mai multă energie sistemelor meteorologice extreme.
Astfel, un fenomen natural care în trecut provoca anumite perturbări climatice poate produce astăzi efecte mai intense și mai extinse. Secretarul general al ONU, António Guterres, a descris situația drept „un avertisment climatic urgent”, afirmând că El Niño va „turna combustibil pe focul unei lumi aflate deja în încălzire”.
Experiența recentă susține aceste preocupări. Ultimul episod El Niño a contribuit la recordurile globale de temperatură înregistrate în anii 2023 și 2024, ani care au marcat unele dintre cele mai ridicate valori termice observate vreodată.
Impactul asupra societății și economiei
Consecințele unui El Niño puternic depășesc sfera meteorologiei. Agricultura este printre primele sectoare afectate. Schimbările în regimul precipitațiilor pot reduce producția agricolă în anumite regiuni, în timp ce valurile de căldură pot afecta culturile și disponibilitatea apei.
Există îngrijorări și privind securitatea alimentară globală. Banca Mondială și alți observatori economici avertizează că secetele și inundațiile asociate cu acest fenomen ar putea contribui la creșterea prețurilor alimentelor, în special în țările vulnerabile.
În plus, temperaturile ridicate favorizează extinderea unor boli transmise de vectori precum țânțarii și căpușele, exercitând presiuni suplimentare asupra sistemelor de sănătate publică.
Pregătirea pentru un viitor mai volatil
În fața acestor perspective, WMO subliniază importanța sistemelor de avertizare timpurie. Potrivit organizației, 128 de state dispun deja de sisteme multirisc capabile să ofere avertizări înaintea dezastrelor naturale, obiectivul ONU fiind extinderea acestei acoperiri la nivel global până în 2027.
Pentru cercetători, noul episod El Niño reprezintă și o oportunitate de a testa capacitatea societății de a se adapta la un climat din ce în ce mai variabil. Într-o lume în care temperatura medie globală continuă să crească, capacitatea de anticipare și pregătire devine la fel de importantă precum reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Sursa: Science Alert