COVID-19 ar putea încă domina titlurile de știri, însă progresele din domeniul biomedical din acest an s-au înregistrat în multe alte domenii. Anul 2022 a cunoscut o cercetare științifică fructuoasă și, uneori, chiar de domeniul științifico-fantasticului, care ar putea însemna într-o zi o veste bună pentru pacienți.
Embrionii sintetici
Două studii din acest an au dezvăluit cum se pot realiza în laborator primele etape ale vieții mamiferelor. Oamenii de știință au amestecat celule stem de șoarece, iar acestea s-au autoasamblat pentru a genera ceea ce pare a fi un embrion aflat în curs de dezvoltare – fără a fi nevoie de ovule sau spermă.
Pe măsură ce se dezvoltă, acești embrioni sintetici derivați din celule stem pot forma proto-inimi, proto-creiere sau proto-intestine. Însă asemănările cu embrionii naturali de șoarece dispar rapid. Cele două versiuni de embrion se aseamănă doar pentru aproximativ opt zile de dezvoltare. Totuși, studierea unor grupuri similare de celule stem ar putea oferi într-o zi o modalitate de analizare a dezvoltării embrionilor umani fără a apela la embrionii reali.
Următorul nivel în transplantul de organe
Transplanturile de organe au început să devină de domeniul științifico-fantasticului. În ianuarie, un bărbat bolnav a primit o inimă de la un porc modificat genetic și a supraviețuit timp de două luni cu organul transplantat. Prin alte intervenții chirurgicale au fost introduse inimi de porc în corpurile pacienților aflați în moarte cerebrală, un pas care pregătește cercetătorii pentru evaluările clinice viitoare.
Mai mult, un sistem de înaltă tehnologie conectat la corpurile porcilor la o oră după moarte a ajutat la menținerea funcționării organelor. Tehnologia, care ar putea într-o zi să păstreze organele umane programate pentru transplant, pompează un amestec de sânge real și artificial prin organismul animalelor.
Legătura dintre virusul Epstein-Barr și scleroza multiplă
Oamenii de știință au aruncat o adevărată bombă la începutul acestui an, când au sugerat că virusul Epstein-Barr este principala cauza a sclerozei multiple – o boală neurodegenerativă. Infecția cu acest virus a crescut foarte mult șansele de dezvoltare ulterioară a sclerozei multiple, potrivit unei analize a milioane de recruți militari americani.
Legătura dintre virusul Epstein-Barr și scleroza multiplă, pe care oamenii de știință o bănuiau de mult timp, ar putea contribui la dezvoltarea unor noi tratamente pentru scleroza multiplă sau chiar a unor vaccinuri.
Un genom uman complet, în sfârșit
Oamenii de știință anunțaseră încă din anul 2003 că au citit toată informația genetică împachetată în ADN-ul uman. Însă acel genom nu era chiar complet; unele porțiuni din catena de ADN rămâneau greu de descifrat.
Anul acesta, o echipă de cercetători a reușit să lege toate capetele rămase libere. În martie, cercetătorii au raportat un genom nou și îmbunătățit – de data aceasta complet de la un capăt la altul.
Inteligența artificială prezice structura proteinelor
Inteligența artificială (IA) a împins biologia structurală pe noi culmi. Un program de IA denumit AlphaFold a prezis configurația tridimensională a peste 200 de milioane de proteine. Deși forma nu este verificată în laborator, masiva bază de date ar putea ajuta oamenii de știință să studieze sănătatea și bolile la o sumedenie organisme, de la oameni până la albine.
Sursa: Science News