Telescopul Spațial James Webb (JWST) a stabilit un nou record descoperind cea mai îndepărtată galaxie cunoscută până acum. Denumită MoM-z14, aceasta a apărut la doar 280 de milioane de ani după Big Bang. Descoperirea forțează din nou oamenii de știință să-și reconsidere ideile despre primele etape din istoria universului.
Galaxia a fost descoperită în cadrul programului Mirage, care caută și studiază cele mai vechi structuri cosmice. Deplasarea sa spre roșu este de aproximativ 14,4, ceea ce indică o îndepărtare colosală și o vechime pe măsură. Lumina de la Mom-z14 a călătorit până la noi timp de mai mult de 13,5 miliarde de ani.
Absența găurilor negre
Strălucirea galaxiei nu este mai puțin surprinzătoare, ea depășind cu mult așteptările astronomilor. Acest lucru o încadrează în rândurile altor obiecte cosmice masive și extrem de strălucitoare din universul timpuriu, așa cum este JADES-GS-z14-0. Ambele galaxii (MoM-z14 și JADES-GS-z14-0) conțin indicii ale unei proces intens de formare a stelelor, dar nu și indicii ale existenței unor găuri negre supermasive. Structura lor constă în principal din roiuri compacte de stele tinere.
Aceste descoperiri pun sub semnul întrebării modelele cosmologice actuale, care presupun o rată de formare a stelelor mult mai redusă în primele galaxii. Oamenii de știință nu pot explica modul în care universul a putut crea sisteme stelare atât de masive și strălucitoare așa de repede în istoria sa.
Compoziția chimică
O caracteristică surprinzătoare a galaxiei MoM-z14 este compoziția sa chimică – ea conține o cantitate mare de azot raportată la cantitatea de carbon. Acest raport rar deja a mai fost descoperit în roiurile globulare străvechi din Calea Lactee. Potrivit cercetătorilor, această similitudine ar putea indica existența unor stele supermasive în primele epoci ale universului și continuitatea mediului de formare a stelelor în peste 13 miliarde de ani.
Mom-z14 reflectă, de asemenea, o tendință probabilă: separarea primelor galaxii în două tipuri – galaxii compacte bogate în azot și galaxii difuze sărace în azot. Galaxiile din primul grup au primit denumirea de Little Red Dost (Puncte Roșii Mici), datorită dimensiunilor lor reduse și culorii saturate, care indică prezența unor cantități mari de elemente grele.
Vederea ascuțită a lui JWST
Cheia acestor descoperiri revoluționare a fost „vederea” în infraroșu unică a Telescopului James Webb, care depășește cu mult posibilitățile telescoapelor Hubble sau Spitzer. Mulțumită lui JWST, astronomii pot descoperi acum cele mai vechi galaxii și le pot studia structura, compoziția chimică și morfologia.
În prim exemplu în acest sens este galaxia EGS23205, despre care s-a crezut anterior că nu are structură. Însă noile imagini au indicat o spirală distinctă – o structură complexă despre care se credea că a apărut mult mai târziu în istoria universului.
Efectul de lentilă gravitațională ajută, de asemenea, telescoapele să vadă în adâncurile cosmosului. Acest efect apare atunci când roiurile masive de galaxii curbează și amplifică lumina provenită de la obiectele îndepărtate din spatele lor. Utilizând această metodă, astronomii au putut vedea galaxii formate la 350 de milioane de ani după Big Bang, ca de exemplu Roiul Pandora din vecinătatea Roiului Abell 2744.
Sursa: Universe Magazine