Bacteria care cauzează lepra poate reprograma celulele ficatului pentru a crește țesut nou, o abilitate care ar putea ajuta la dezvoltarea unor tratamente pentru întinerirea ficatului îmbătrânit și bolnav.
Lepra este cauzată de o bacterie cu dezvoltare lentă denumită Mycobacterium leprae, care poate infecta nervii, pielea, ochii și nasul, ceea ce duce la principalul simptom al bolii – desfigurarea severă a rănilor, nodulilor și umflăturilor.
Cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh, Marea Britanie, au descoperit că M. leprae îndeplinește ceea ce se numește „alchimie biologică” pentru a crește și a se răspândi prin țesuturile gazdei. În anul 2013, ei au raportat că M. leprae deturnează genele celulelor Schwann, care formează o substanță grasă ce izolează fibrele nervoase periferice. Bacteriile reactivează genele implicate în dezvoltare, determinând celulele Schwann să revină la o stare migratoare, asemănătoare celulelor stem, și să călătorească prin corp, permițând astfel bacteriilor se infecteze mai multe celule.
În ultimul studiu, cercetătorii au arătat că M. leprae poate „reprograma” celulele hepatice într-un mod similar. Ei au infectat nouă armadillo (mamifere tropicale din ordinul Cingulata, cu corpul acoperit de plăci cornoase, asemănătoare cu o armură), gazda naturală a bacteriei leprei, și au descoperit că infecția reprogramează întregul ficat, făcându-l să intre într-o stare de creștere.
Animalele infectate prezentau ficatul semnificativ mai mare, iar acesta conținea un număr mare de celule hepatice imature, aflate în diviziune. De asemenea, exista o extindere a vaselor de sânge și a căilor biliare, care produc, stochează și secretă bila. Ficatul mărit era sănătos, fără urme de îngroșare, cicatrici sau tumori. Infecția a activat și genele antiîmbătrânire și le-a dezactivat pe cele asociate cu îmbătrânirea.
Reprogramarea țesuturilor este un domeniu de cercetare promițător în medicina regenerativă, însă există îngrijorări majore privind siguranța. O metodă de transformare a celulelor mature în celule stem utilizată pe larg în laborator poate produce cancere agresive.
Sursa: New Scientist