Ecosistemele sunt amenințate peste tot în lume. De la păduri și zone uscate până la terenuri agricole și lacuri, spațiile naturale de care depinde existența umanității ajung la un punct de cotitură. De aceea Ziua Mondială a Mediului 2024 se concentrează pe restaurarea terenurilor, stoparea deșertificării și rezistența la secetă.
Refacerea cu succes a terenurilor necesită o abordare care să cuprindă cunoștințe, implicare și ambiție din partea tuturor generațiilor. Fiecare dintre noi face acum parte dintr-o generație care se confruntă pentru prima dată cu efectele devastatoare ale degradării mediului și care este ultima ce poate lua măsuri pentru contracararea acestora și atingerea obiectivelor globale privind climatul și biodiversitatea.
Seceta, deșertificarea și degradarea terenurilor reprezintă o amenințare tot mai mare la adresa planetei și a oamenilor:
- la nivel global, peste două miliarde de hectare de teren sunt degradate – o suprafață aproape cât cea a Indiei și Rusiei adunate;
- în fiecare an, 12 milioane de hectare de teren se pierd prin degradare, ceea ce afectează resursele de hrană și apă de pe tot globul;
- 55 de milioane de oameni sunt afectați direct de secetă în fiecare an, cea mai serioasă amenințare pentru culturile și animalele domestice din aproape orice colț al lumii.
Dispariția terenurilor productive are efecte devastatoare asupra celor mai puțin norocoși;
- degradarea terenurilor afectează 3,2 miliarde de oameni, adică 40% din populația globului; ea dăunează în mod disproporționat pe cei mai puțin dotați pentru a-i face față: comunitățile rurale, micii fermierii și persoanele sărace;
- degradarea terenurilor ar putea reduce producția globală de hrană cu 12%, făcând ca prețurile alimentelor se ajungă mai mari cu 40% până în 2040;
- până în 2030, seceta, degradarea terenurilor și deșertificarea ar putea forța 135 de milioane de oameni să emigreze, pe măsură ce criza climatică se înrăutățește; degradarea terenurilor amenință drepturile oamenilor la viață, sănătate, hrană, apă și un mediu sănătos;
- în contexte fragile, degradarea terenurilor poate alimenta conflicte și violență, datorită relocărilor și competiției pentru resurse puține între diferitele grupuri comunale, cum sunt fermierii și crescătorii de animale.
Economia globală se chinuie sub greutatea secetei și a degradării terenurilor:
- se estimează că, până în 2050, vor fi pierdute 10 trilioane de dolari din produsul intern brut global dacă serviciile ecosistemice își vor continua declinul;
- la nivel global, 12 milioane de hectare de teren capabil să producă 20 de milioane de tone de grâne se pierd în fiecare an din cauza secetei și a deșertificării, ducând la nesiguranță alimentară pentru milioane de oameni.
Schimbările climatice și sistemul alimentar perturbat exacerbează seceta și deșertificarea:
- schimbarea climei accentuează deșertificarea și degradarea terenurilor prin creșterea frecvenței și a severității secetelor, valurilor de căldură și incendiilor de vegetație;
- defrișările și degradarea solurilor alimentează schimbarea climei prin afectarea pădurilor, zonelor uscate și pășunilor, care reprezintă un rezervor major de carbon la nivel planetar;
- agricultura este un adevărat motor al degradării terenurilor; extinderea fermelor a dus la eliberarea sau transformarea a 70% dintre pășunile și 50% dintre savanele din lume.
Pentru a contracara deșertificarea și degradarea terenurilor, lumea trebuie să refacă ecosistemele degradate:
- fiecare dolar investit în refacerea ecosistemelor (stoparea și inversarea degradării) returnează 30 de dolari în servicii ecosistemice și ajută lumea să-și atingă obiectivele de dezvoltare sustenabilă;
- restaurarea a 15% din terenul convertit din locurile potrivite ar putea duce la evitarea pierderii a 60% dintre speciile amenințate cu extincția;
- restaurarea și conservarea ecosistemelor ar putea ajuta la contracararea schimbărilor climatice și a dezastrelor climatice, prin refacerea întregii capacități a pădurilor, turbăriilor, zonelor uscate, zonelor umede și râurilor de a depozita carbonul, a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și a absorbi impactul dezastrelor;
- zonele urbane ocupă doar 3% din suprafața uscatului, dar găzduiesc peste jumătate din populația planetei; ele utilizează 75% din resursele globale, produc peste jumătate din deșeurile globale și cel puțin 60% din emisiile de gaze cu efect de seră; datorită impactului rol supradimensionat, orașele pot juca un rol uriaș în refacerea terenurilor și rezistența la secetă.
La nivel mondial, s-au înregistrat progrese semnificative în ultimii ani în refacerea peisajelor degradate:
- națiunile s-au angajat să restaureze un miliard de hectare de terenuri degradate și și-au luat angajamente similare în privința zonelor marine și de coastă;
- în prezent, între 765 de milioane și 1 miliard de hectare sunt alocate pentru restaurare, dintre care aproape jumătate în Africa Subsahariană, Asia și America Latină;
- Kunming-Montreal Global Biodiversity Framework, un acord încheiat în anul 2022, include o țintă ca, până în 2030, 30% dintre apele continentale și ecosistemele marine și de coastă degradate să fie în curs de restaurare.
Ziua Mondială a Mediului este o ocazie pentru a aduce în lumina reflectoarelor soluțiile la secetă, deșertificare și degradarea terenurilor:
- încă din 1973, Ziua Mondială a Mediului a crescut gradul de conștientizare față de problemele critice de mediu, de la schimbările climatice la epuizarea stratului de ozon; evenimentul a ajutat guvernele, grupurile societății civile și persoanele să întreprindă acțiuni și să abordeze aceste probleme;
- Ziua Mondială a Mediului din acest an este găzduită de Arabia Saudită și se va concentra pe restaurarea terenurilor, deșertificare și rezistența la secetă.
Ziua Mondială a Mediului este sărbătorită în fiecare an la data de 5 iunie.
Sursa: WorldEnvironmentDay