Portretizați adesea drept niște bestii înfricoșătoare, în realitate rechinii nu sunt nici pe departe monștrii pe care ni-i prezintă Hollywoodul. Rechinii sunt un grup divers de pești predominant prădători. Ei nu au oase, scheletul lor fiind alcătuit dintr-un țesut denumit cartilagiu (țesut cartilaginos).
Rechinii au apărut pe Pământ cu mult înaintea dinozaurilor și joacă roluri vitale în ecosistemele marine. Aceste creaturi marine se confruntă cu mult mai multe pericole din partea omului decât surfiștii sau înotătorii din partea lor.
Unde trăiesc rechinii?
Rechinii pot fi întâlniți în toate oceanele de pe Pământ, în habitate pornind de la recifele de corali până sub gheața arctică. Specii precum rechinul-focă (o specie bioluminescentă) trăiesc în zona crepusculară din adâncul oceanelor, unde lumina abia ajunge.
Unii rechini migrează pe distanțe lungi pentru a se hrăni și reproduce. Aceste deplasări sunt motivate și de schimbările sezoniere ale temperaturii și de nevoia de a găsi un loc pentru a naște. Cu ajutorul GPS-ului, oamenii de știință au descoperit că marele rechin alb călătorește 4.000 de kilometri pentru a găsi locuri de hrănire.
Unii rechini migrează și pe adâncime pentru a găsi hrană mai bună și temperaturi mai confortabile. Aceste călătorii pe verticală variază între 9 și 90 de metri, însă rechinul albastru poate ajunge până la 600 de metri adâncime.
Biologii au descoperit rechini în locuri total neașteptate. Două specii de rechini trăiesc în apele acide ale vulcanului Kavachi, un vulcan subacvatic din Pacificul de Sud, care a erupt în anul 2022. Alte specii de rechini (rechinul-ciocan, rechinul-taur) trăiesc în apele din apropierea marelor orașe (cum ar fi Miami din Statele Unite).
Știați că...
- rechinii pot dormi cu ochii deschiși?
- cel mai mare rechin alb identificat până acum avea 6 metri lungime?
- rechinii pot învăța să rezolve puzzle-uri doar uitându-se la ce fac alți rechini?
- este mai mare probabilitatea de a fi lovit de fulger decât de a fi mâncat de un rechin?
Cu ce se hrănesc rechinii?
Chiar dacă majoritatea rechinilor sunt carnivori, ei nu consumă doar carne, ci se pot hrăni și cu iarbă de mare, care poate reprezenta până la 50% din dieta unor specii.
Rechinii mănâncă orice, de la plancton până la animale mai mari, cum sunt crabii și alte crustacee, peștii și mamiferele marine (cum sunt focile). Dieta unui rechin se poate modifica în timpul vieții. De exemplu, puii de rechin alb trăiesc cu calmari și pisici de mare, însă adulții se hrănesc cu foci, lei de mare, delfini și balene moarte.
Câte specii de rechini există?
Astăzi există aproximativ 500 de specii de rechini cunoscute, de mărimi, forme și culori diferite. Cel mai mic rechin, rechinul-pitic, poate încăpea într-un buzunar, iar cel mai mare rechin, rechinul-balenă, atinge mărimea unui autobuz școlar.
Rechinul alb (marele alb) este cel mai mare pește prădător. Femela poate atinge 4,6-4,9 metri lungime, în timp ce masculul ajunge la 3,4-4 metri. Mușcătura unui mare alb este de trei ori mai puternică decât cea a unui leu african.
Însă rechinii preistorici îl puneau în umbră până și pe marele rechin alb. Unul dintre prădătorii de top ai Pământului, giganticul megalodon, era strămoșul rechinilor de astăzi. Megalodon a trăit din urmă cu 23 de milioane de ani până în urmă cu 4 milioane de ani și atingea o lungime de 20 de metri.
Rechinii au forme diferite, de la aspectul de torpilă al marelui alb până la botul în formă de fierăstrău al rechinului-fierăstrău. Rechinul-spiriduș are chiar un corp flasc și un bot ca de lopată așezat deasupra unei guri retractabile.
Cum se reproduc rechinii?
Rechinii cresc și se maturizează lent. Ei depun eforturi pentru a crește câțiva pui, în loc de a depune sute de ouă dintre care să nu supraviețuiască prea multe.
În loc de penis, masculii folosesc un organ de copulare denumit pterigopod (mixopterigiu) pentru a introduce sperma în corpul femelei. Iar circa 15 specii de rechin pot da naștere la pui în lipsa masculilor – femelele acestor specii își autofertilizează ouăle (partenogeneză).
Amenințări la adresa rechinilor
Activitățile umane pun presiuni extraordinare asupra rechinilor. Din cauza pescuitului excesiv, o treime dintre rechini sunt în pericol de extincție, iar pescuitul ucide circa 80 de milioane de rechini în fiecare an.
Oamenii vânează rechinii pentru carne, ulei și cartilagii, dar în special pentru aripioare. Supa de aripioare de rechin, considerată o delicatese în unele țări, este foarte scumpă.
Deoarece ciclul de reproducere al rechinilor este lent, moartea fiecărui rechin afectează puternic populația. Acest declin populațional perturbă ecosistemele, deoarece prădătorii de top mențin echilibrul lanțului trofic. Rechinii ajuta la păstrarea sănătății populațiilor de pești prin înlăturarea indivizilor bolnavi și slabi. De asemenea, ei ajută la menținea nivelurilor de oxigen din oceane, deoarece vânează peștii care se hrănesc cu fitoplancton.
Dacă populațiile de rechini se diminuează, efectele ar putea lovi chiar în populația umană. Miliarde de oameni se folosesc de aceste ecosisteme ca sursă de hrană și venituri.
Sursa: Live Science