Rabia sau turbarea este o boală virală străveche, care este printre noi de mii de ani. De obicei, ea apare în comunitățile sărace, unde infrastructura pentru monitorizare, prevenire și control este deficitară.
Rabia este impredictibilă. Stadiile infecției includ o perioadă de incubare, care este de ordinul zilelor sau lunilor, simptome asemănătoare gripei, o perioadă de efecte neurologice grave, comă și apoi moarte. Simptomele din fazele incipiente, cum sunt stările de oboseală, febră și greață, sunt adesea nespecifice. Simptomele neurologice includ stări de agresiune, confuzie, dificultăți în înghițire și paralizie.
Agenții patogeni care produc rabia fac parte din genul de virusuri denumit Lyssavirus, care infectează vertebratele cu sânge cald. Deși cercetătorii cred că toate mamiferele sunt susceptibile la infecție, doar anumite animale (sconcșii, liliecii, vulpile, coioții și ratonii) constituie rezervoare de transmitere.
Majoritatea oamenilor se infectează cu rabie în urma mușcăturii unui animal. O cale de transmitere mai puțin frecventă este contactul cu o rană deschisă sau cu mucoasele ochilor, nasului sau gurii.
Odată ce virusul a pătruns în corp, el începe să se multiplice în țesutul muscular sau după ce ajunge în creier. De obicei, pacienții mor din cauza inflamării creierului.
Cazurile de rabie sunt în creștere?
Estimarea cazurilor de rabie la nivel global este dificilă, deoarece măsurile de supraveghere sunt adesea inadecvate. Anual, boala produce zeci de mii de decese la nivel mondial.
Răspândirea turbării la animale variază în fiecare an. În timpul anului 2021, 54 de jurisdicții din Statele Unite au raportat 3.663 de animale turbate – o descreștere cu 18,2% față de anul anterior. În țările cu venituri mici sau medii, mai ales după pandemia de COVID-19, s-au înregistrat perturbări ale vaccinării animalelor împotriva rabiei.
Cazurile de rabie la oameni s-au înmulțit în unele țări din cauza unor factori ecologici și socio-economici. De exemplu, în China, cazurile de turbare sunt asociate cu apropierea de populațiile urbane și centrele de transport. Cu cât un animal susceptibil este mai aproape de o comunitate, cu atât probabilitate de răspândire este mai crescută.
Temperaturile mai crescute din cauza schimbărilor climatice sunt și ele asociate cu creșterea ratelor de transmitere a turbării, datorită modificării arealului animalelor. De exemplu, pe măsură ce regiunile se încălzesc, distribuția relativă și abundența anumitor rezervoare, cum sunt liliecii-vampir tropicali, ar putea crește. Creșterea temperaturilor din zona arctică ar putea duce la creșterea interacțiunilor dintre vulpile normale și vulpile polare.
Creșterea riscului de infectare se datorează și interacțiunilor mai frecvente dintre om și animale, precum și unei educații insuficiente în privința rabiei și a modului său de transmitere.
Cum funcționează vaccinurile împotriva rabiei?
Nu există un tratament dovedit împotriva rabiei, ceea ce face ca prevenirea ei prin educație și vaccinare să fie esențială. Turbarea poate fi prevenită prin evitarea expunerii sau administrarea unui vaccin înainte sau după expunere.
Profilaxia de pre-expunere implică punerea în contact a sistemului imunitar cu o versiune nevătămătoare a virusului pentru a preveni infecțiile ulterioare. Două doze de vaccin pot oferi o protecție suficientă pentru persoanele care lucrează în medii cu risc de expunere ridicat, așa cum sunt biologii, veterinarii și personalul care întreține animalele.
Profilaxia de post-expunere înseamnă administrarea de medicamente sau vaccin imediat ce este posibil după expunerea la virus. În cele mai mult cazuri, acest lucru implică o doză de imunoglobulină contra rabiei (anticorpi împotriva virusului rabiei) și o doză de vaccin în ziua expunerii. Acest tratament, denumit și imunizare pasivă, oferă organismului anticorpii necesari pentru neutralizarea virusului turbării până când sistemul imunitar poate produce proprii săi anticorpi. Alte trei doze de vaccin împotriva rabiei sunt administrate la intervale între 3 și 14 zile de la expunere.
Vaccinarea corespunzătoare și regulată a animalelor domestice și a animalelor de companie este foarte importantă pentru reducerea riscurilor de expunere la virusul turbării. De obicei, animalele primesc o doză de vaccin în fiecare an.
Cum să ne protejăm împotriva rabiei?
Unii oameni pot să nu își dea seama că au fost mușcați de un animal dacă mușcătura este mică. Datorită perioadei de incubare lungi a virusului, alți oameni nu își mai pot aminti că au interacționat cu un animal infectat.
Testele de laborator pot confirma dacă un animal are rabie și ce variantă a virusului este prezentă. Iar un medic poate începe vaccinarea chiar și înainte existenței confirmării, vaccinarea fiind recomandată după fiecare suspiciune de expunere.
Există mai multe modalități practice de a ne proteja împotriva rabiei:
- vaccinarea și supravegherea animalelor de companie;
- evitarea contactului cu animalele sălbatice care par a se comporta ciudat;
- evitarea atingerii animalelor bolnave, rănite sau moarte;
- evitarea hrănirii animalelor sălbatice;
- tratarea animalelor cu respect, fără a le deranja somnul, vizuinele sau puii;
- raportarea imediată la medic a cazurilor de mușcătură.
Ziua Mondială a Rabiei este sărbătorită pe 28 septembrie, zi care marchează moartea lui Louis Pasteur, savantul care a descoperit vaccinul împotriva turbării.
Sursa: Science Alert