Primii strămoși ai omului ar fi petrecut mai mult timp mâncând salate decât fripturi. O analiză chimică a dinților fosilizați ai lui Australopitecus africanus – o rudă timpurie a omului – sugerează că aceste primate bipede ar fi avut o dietă predominant vegetariană. Aceste descoperiri furnizează dovezi directe ale locului ocupat în lanțul trofic de către unii dintre primii strămoși ai omului, în urmă cu trei milioane de ani.
Dieta a reprezentat o componentă esențială a evoluției omului. Trecerea de la o dietă vegetariană la o dietă bogată în proteine, cum este cea bazată pe carne, ar fi permis dezvoltarea capacităților cognitive superioare ale omului. Alimentele bogate în proteine furnizează cantități mari de energie necesare alimentării creierelor noastre mari.
Însă nu este clar momentul precis al acestei modificări gastronomice. Pentru a studia mai bine dieta omului din trecutul îndepărtat, cercetătorii de la Institutul Max Planck pentru Chimie din Mainz, Germania, au prelevat mostre din 43 de dinți fosilizați de mamifere cu vârsta de circa 3,5 milioane de ani, descoperiți în peșterile Sterkfontein din Africa de Sud, inclusiv de la șapte indivizi de A. africanus. Din smalțul acestor dinți au fost extracte materii organice cu conținut de azot, care oferă indicii despre dietele antice, deoarece raportul dintre două forme ale azotului este asociat cu cantitatea de carne consumată în timpul vieții.
În urma comparării raporturilor speciilor de azot din smalțul dinților de A. africanus cu cele ale altor mamifere din Sterkfontein și din Africa modernă, primii oameni par să fi avut o dietă variată, dar nu neapărat bogată în carne de mamifere.
Cercetătorii sugerează că aceste descoperiri nu înseamnă că A. africanus nu putea consuma ocazional carne. Ele nu exclud nici posibilitatea ca primatele să fi mâncat termite (o sursă de hrană bogată în energie), care conțin cantități mici de specii de azot întâlnite în carnea de mamifere. Maimuțele de astăzi caută termine, deci este posibil ca strămoșii noștri să fi făcut acest lucru.
Informațiile de referință descoperite de oamenii de știință germani ar putea fi utilizate ca punct de plecare pentru studii anterioare, care să aplice aceleași metode pe dinții speciilor umane mai recente pe scara evoluției, pentru a vedea cum s-au modificat dietele pe parcursul milioanelor de ani.
Sursa: Science News