Observațiile din satelit și de la sol, realizate în Statele Unite, arată că creșterea concentrațiilor de polen în timpul primăverii duce la mai multă gheață în nori și la mai multe precipitații, chiar și la temperaturi cuprinse între -15 și -25 de grade Celsius. Acest lucru este confirmat și de observațiile de laborator, care arată că polenul funcționează ca un nucleu de gheață, influențând temperatura de îngheț a apei la nivelul norilor și promovând precipitațiile.
În lipsa acestor particule de gheață care funcționează ca niște centre de coagulare a vaporilor, apa din nori îngheață doar la temperaturi de -38 grade Celsius, potrivit rezultatelor studiului publicate în revista Environmental Research Letters.
La scară globală, efectul polenului asupra formării gheții este relativ redus în comparație cu, de exemplu, praful, însă el este semnificativ la scară regională și sezonieră. Mai ales în timpul primăverii, polenul este eliberat în cantități mari, ajunge în atmosferă și este încorporat în straturile de aer reci.
Datorită dimensiunilor sale, granulele de polen rămân în atmosferă doar puțin timp. Însă fragmentele mai mici de polen, produse atunci când polenul se dezintegrează în condiții de umiditate, rămân în aer mai mult timp și în cantități suficiente pentru a declanșa formarea gheții.
Polenul și schimbările climatice
Schimbările climatice cauzate de omenire modifică sezonul de apariție a polenului, ceea ce duce la creșterea concentrației de polen din aer. Este de așteptat ca aceste tendințe să se intensifice până la sfârșitul acestui secol, fapt care ar putea duce la precipitații locale mai frecvente și mai intense.
Un alt aspect al studiului este importanța biodiversității. Numeroase specii de plante eliberează cantități însemnate de polen în același timp în primăvară, ceea ce afectează formarea norilor și cantitatea de particule de gheață din atmosferă. Aceste interacțiuni necesită studii suplimentare pentru a înțelege mai bine rolul polenului în evoluția climatului și pentru a încorpora acest aspect în viitoarele modele climatice.
„Dacă vom putea simula mai corect efectele polenului și interacțiunea sa cu climatul, vom putea face predicții mai precise”, spune dr. Jan Kretzschmar, autorul principal al studiului.
Sursa: Phys.org