Concluzia sumbră a celei a cincea ediții a raportului Global Biodiversity Outlook, publicat în anul 2020 de către Intergovernmental Science-Policy Platform on Biodiversity and Ecosystem Services (IPBES), este următoarea: națiunile de pe pământ au eșuat în a atinge vreunul dintre obiectivele stabilite anterior pentru a stopa pierderea biodiversității. Raportul avertizează asupra degradării într-un ritm alarmant a naturii și identifică acest lucru drept un factor de risc pentru viitoare pandemii.
Anul 2020 a reprezentat termenul-limită pentru atingerea așa-numitelor obiective Aichi – Planul Strategic pentru Biodiversitate (2011-2020) stabilit de Programul de Mediu al Organizației Națiunilor Unite (UNEP). Acest plan a stabilit 20 de obiective menite să stopeze pierderea biodiversității la nivel mondial. Cu toate acestea, raportul a arătat că niciunul dintre aceste obiective nu a fost îndeplinit pe deplin, ceea ce a dus la consecințe negative pentru specii și ecosisteme – și pentru umanitatea însăși.
Ce este pierderea biodiversității?
Pierderea biodiversității se referă la declinul sau dispariția diversității biologice, înțeleasă ca varietatea ființelor vii care locuiesc pe planetă, diferitele lor niveluri de organizare biologică și variabilitatea lor genetică, precum și tiparele naturale prezente în ecosisteme.
Ediția din 2024 a Raportului Planeta Vie, realizat de WWF, a relevat o scădere alarmantă de 73% a dimensiunii medii a populațiilor a peste 5.000 de specii de mamifere, păsări, pești, reptile și amfibieni în ultimii 50 de ani. Acest indicator reflectă în mod clar deteriorarea severă a biodiversității la scară globală.
Cauzele pierderii biodiversității
Biodiversitatea s-a deteriorat într-un ritm alarmant în ultimii ani, în principal ca rezultat al activităților umane. Haideți să vedem principalele cauze:
- schimbările climatice – modificarea climei afectează biodiversitatea la mai multe niveluri: distribuția speciilor, dinamica populațiilor, structura comunităților și funcționarea ecosistemelor.
- poluarea – atunci când vorbim despre poluare, ne-am putea gândi la gazele de eșapament evacuate în atmosferă de un autovehicul, însă biodiversitatea nu este afectate doar de acest tip de poluare, ci și de zgomot și poluarea luminoasă.
- distrugerea habitatelor – poluarea solului și modificarea utilizării acestuia din cauza unor activități precum defrișările au un impact negativ asupra ecosistemelor și speciilor.
- speciile invazive – acestea reprezintă a două cauză majoră a pierderii biodiversității la nivel global; aceste specii acționează ca prădători, concurează pentru hrană, se hibridizează cu speciile native, introduc paraziți și boli etc.
- supraexploatarea mediului – supraexploatarea resurselor naturale, ceea ce înseamnă consumarea lor cu o viteză mai mare decât puterea lor de regenerare pe cale naturală, are un impact evident asupra florei și faunei.
Efectele pierderii biodiversității
Pierderea biodiversității poate avea multe consecințe, nu doar pentru mediul înconjurător, ci și pentru om – la nivel economic și de sănătate. Iată câteva efecte adverse:
- extincția speciilor – degradarea și distrugerea habitatelor pune mii de specii în pericol de extincție (dispariție).
- amenințări asupra omului – pierderea biodiversității amenință bunăstarea omului prin afectarea solului și a apei, fundamentale pentru producerea hranei.
- proliferarea dăunătorilor – dezechilibrele din cadrul ecosistemelor pot duce la apariția unor dăunători care să distrugă recoltele.
- creșterea emisiilor de dioxid de carbon – capacitatea pădurilor și a oceanelor de a absorbi dioxidul de carbon se reduce dacă ecosistemele lor sunt degradate.
Sursa: Iberdrola