Cercetătorii de la Universitatea McMaster, Canada, au identificat molecule mici din sânge (metaboliții sanguini) ce pot avea o influență asupra dezvoltării la începutul copilăriei, arătând că dieta, experiențele de la începutul vieții și sănătatea florei intestinale pot afecta dezvoltarea cognitivă a copiilor.
Oamenii de știință canadieni, în colaborare cu cei din Brazilia, au efectuat o analiză metabolomică asupra unor eșantioane de sânge colectate de la 5.000 de copii cu vârstele între șase luni și cinci ani, ca parte a studiului Brazilian Nanional Survey of Child Nutrition. Ei au descoperit o serie de metaboliți – molecule mici, care sunt produse secundare ale metabolismului uman și fermentației microbiene, cunoscute sunt denumirea de toxine uremice – implicați în dezvoltare.
„Metaboliții joacă un rol important în sănătatea omului, mai ales la începutul vieții. Descoperirile noastre dezvăluie legăturile dintre dietă, sănătatea intestinului și dezvoltarea copiilor”, spune Philip Britz-McKibbin, profesor la Departamentul de Chimie și Biologie Chimică. „Prin identificarea metaboliților specifici asociați cu dezvoltarea copilului, putem înțelege mai bine modul în care anumiți factori de risc modificabili ar putea susține creșterea optimă și dezvoltarea cognitivă a copiilor.”
Cercetătorii s-au concentrat asupra metaboliților din fluxul sanguin care au fost corelați cu stadiile incipiente ale dezvoltării cognitive, folosind o unitate de măsură numită coeficient de dezvoltare (DQ). Organizația Mondială a Sănătății o folosește pentru a determina dacă un copil îndeplinește etapele de referință adecvate vârstei în dezvoltarea socială și cognitivă.
Această abordare a condus la identificarea mai multor metaboliți bioactivi cel mai adesea asociați cu boala cronică de rinichi, sugerând că chiar și o creștere modestă a concentrațiilor acestora poate contribui la inflamație și la întârzieri în dezvoltare la începutul copilăriei. Mulți dintre acești metaboliți sunt asociați cu axa creier-intestin, ceea ce sugerează că sănătatea microbiomului intestinal ar putea juca un rol critic în dezvoltarea copilului.
Descoperirile ar putea avea implicații de anvergură, oferind noi posibilități de identificare și intervenție timpurie asupra copiilor cu risc de întârziere în dezvoltare. De asemenea, ar putea ajuta la elaborarea unor politici de sănătate publică și programe de dezvoltare timpurie a copiilor mai bune, subliniind importanța nutriției materne, a calității dietei și a practicilor de alăptare.
Relația dintre microbiota intestinală, metabolism și dezvoltarea creierului este extrem de complexă. Copilăria timpurie este o perioadă critică de dezvoltare cognitivă, iar înțelegerea acestor interacțiuni poate ajuta la ghidarea intervențiilor dietetice specifice pentru a susține rezultate mai bune în materie de sănătate de-a lungul vieții, conchid autorii.
Sursa: Medical Xpress