Un semnal crucial de la nivelul creierului, implicat în memoria pe termen lung, se deteriorează la șobolani atunci când aceștia sunt privați de somn, fapt care ar putea explica de ce lipsa somnului perturbă formarea memoriei. Nici chiar o noapte cu somn normal nu este suficientă pentru a reface acest semnal.
Aceste descoperiri ar putea duce la dezvoltarea unor tratamente specifice pentru îmbunătățirea memoriei, spune Kamran Diba, neurolog la Școala Medicală a Universității din Michigan, Statele Unite, și coautor al studiului.
Neuronii din creier rareori funcționează solitari; ei sunt puternic interconectați și adesea funcționează împreună sub formă de tipare ritmice și repetitive. Un astfel de tipar sunt undele ascuțite (sharp-wave ripple), în care un grup mare de neuroni se declanșează în sincron, urmat de un alt grup și așa mai departe, unul după altul cu un anumit tempo. Aceste unde apar în regiunea creierului denumită hipocamp, care reprezintă o zonă-cheie în formarea memoriei. Se crede că aceste tipare facilitează comunicarea cu neocortexul, unde este stocată memoria pe termen lung.
Studiile anterioare au arătat că, atunci când aceste unde erau perturbate, șoarecii se confruntau cu dificultăți la un test de memorie. Iar atunci când durata undelor era mărită, performața șoarecilor se îmbunătățea la același test de memorie.
Cercetătorii au mai observat că undele ascuțite tind să apară în timpul somnului profund și în timpul stării de veghe, dar undele din timpul somnului par să fie importante pentru transformarea memoriei pe termen scurt în memorie pe termen lung. Aceste legături între undele cerebrale, somn și memorie sunt bine documentate, însă există puține studii care să arate cum somnul afectează memoria.
Lipsa somnului afectează memoria
Pentru a înțelege modul în care lipsa somnului afectează memoria, cercetătorii au înregistrat activitatea hipocampului de la șapte șobolani, în timp ce aceștia explorau o serie de labirinturi în decursul a câteva săptămâni. Somnul unora dintre exemplare au fost perturbat periodic, în timp ce alții au fost lăsați să doarmă normal.
Spre surpriza autorilor, șobolanii care fuseseră treziți în mod repetat aveau niveluri similare sau chiar mai ridicate ale undelor ascuțite, comparativ cu animalele care au dormit normal. Însă tiparele acestor unde erau mai slabe și mai puțin organizate. După ce animalele private de somn au fost lăsate să doarmă normal timp de două zile, tiparele neurale anterioare au început să se refacă, dar nu au atins nivelul celor de la animalele care au dormit normal tot timpul.
Acest studiu arată că memoriile continuă să fie procesate după ce au fost trăite și că această prelucrare este foarte importantă. Acest fapt ar putea explica de ce nopțile albe înainte de examene ar putea reprezenta o strategie ineficientă.
În teorie, ar putea fi posibil ca privarea de somn să fie utilizată pentru a împiedica memoriile să se transforme în memorii de lungă durată, fapt care s-ar putea dovedi util pentru persoanele care au trecut prin experiențe traumatice, cum sunt cele cu sindromul stresului posttraumatic.
Sursa: Nature