În ultimele decenii, interesul științific pentru compușii bioactivi din alimente a crescut exponențial, pe măsură ce s-a constatat că aceștia contribuie nu doar la hrănirea organismului, ci și la prevenirea și gestionarea bolilor cronice.
Spre deosebire de nutrienții esențiali – precum proteinele, lipidele, carbohidrații, vitaminele și mineralele –, compușii bioactivi nu sunt considerați indispensabili pentru supraviețuire. Totuși, prin efectele lor fiziologice benefice, aceștia joacă un rol major în menținerea sănătății și în reducerea riscului de boli cardiovasculare, cancer, diabet sau inflamații cronice.
Compușii bioactivi sunt molecule naturale prezente în cantități mici în plante, alimente de origine animală, microorganisme sau produse fermentate. Ei exercită efecte biologice care depășesc simplul aport de energie sau materiale pentru funcțiile vitale. De obicei, aceștia includ polifenolii, carotenoidele, alcaloizii, fitoestrogenii, acizii grași nesaturați, peptidele bioactive, probioticele și prebioticele. În cadrul nutriției moderne, conceptul de aliment funcțional s-a dezvoltat tocmai datorită acestor compuși, care pot transforma o dietă obișnuită într-un instrument de promovare a sănătății.
Polifenolii – apărătorii celulelor
Polifenolii reprezintă una dintre cele mai studiate categorii de compuși bioactivi. Ei sunt prezenți în fructe, legume, ceai, cafea, vin roșu și cacao, având proprietăți antioxidante remarcabile. Prin neutralizarea radicalilor liberi, polifenolii previn stresul oxidativ, un proces implicat în îmbătrânirea celulară și în declanșarea numeroaselor boli degenerative.
Flavonoidele, un subgrup al polifenolilor, sunt asociate cu reducerea riscului de infarct, reglarea tensiunii arteriale și îmbunătățirea funcției cognitive. Resveratrolul din vinul roșu, de exemplu, este renumit pentru efectele sale cardioprotectoare, iar galatul de epigalocatechină (EGCG) din ceaiul verde este intens studiat pentru potențialul său anticancerigen.
Carotenoidele și protecția vizuală
Carotenoidele sunt pigmenți naturali care conferă fructelor și legumelor culoarea roșie, portocalie sau galbenă. Printre cele mai cunoscute se numără beta-carotenul, licopenul, luteina și zeaxantina.
Beta-carotenul este un precursor al vitaminei A, esențială pentru vedere, creștere și imunitate. Luteina și zeaxantina se concentrează în retina ochiului, unde filtrează lumina albastră și protejează împotriva degenerescenței maculare asociate vârstei. Licopenul, prezent în tomate și pepene roșu, are un puternic efect antioxidant și este asociat cu reducerea riscului de cancer de prostată și de boli cardiovasculare.
Fitoestrogenii și echilibrul hormonal
Fitoestrogenii sunt compuși vegetali care mimează acțiunea hormonului estrogen. Aceștia se găsesc în cantități semnificative în soia, semințe de in, năut sau linte. Izoflavonele, o clasă de fitoestrogeni din soia, pot contribui la reducerea simptomelor menopauzei și la menținerea densității osoase. De asemenea, au fost studiate pentru posibile efecte protectoare împotriva cancerului de sân și de prostată. Totuși, efectele lor variază în funcție de doza consumată, de metabolismul individual și de contextul hormonal al fiecărei persoane.
Acizii grași nesaturați și sănătatea cardiovasculară
Acizii grași omega-3 și omega-6 sunt printre cei mai importanți compuși bioactivi de origine lipidică. Omega-3, prezenți în peștele gras, semințele de in și nuci, contribuie la reducerea inflamațiilor, la scăderea nivelului de trigliceride și la prevenirea aterosclerozei. Ei participă, de asemenea, la dezvoltarea sistemului nervos și la menținerea funcției cognitive.
Raportul echilibrat dintre omega-6 și omega-3 este esențial pentru menținerea homeostaziei și evitarea proceselor inflamatorii cronice.
Peptidele bioactive și funcțiile lor multiple
Peptidele bioactive sunt fragmente proteice eliberate prin digestie sau fermentare, cu efecte fiziologice specifice. Acestea pot acționa ca agenți antihipertensivi, antimicrobieni, antioxidanti sau imunomodulatori. Laptele fermentat, brânzeturile maturate și produsele din pește sunt surse importante de astfel de peptide.
Cazomorfinele derivate din cazeină, de exemplu, pot influența comportamentul alimentar și starea de bine, prin interacțiunea cu receptorii opioizi endogeni.
Probioticele și prebioticele – arhitecții microbiotei
Un alt grup semnificativ de compuși bioactivi este reprezentat de probiotice și prebiotice, care contribuie la echilibrul microbiotei intestinale (microbiomului intestinal). Probioticele sunt microorganisme vii, precum speciile de Lactobacillus și Bifidobacterium, care aduc beneficii sănătății gazdei. Prebioticele, în schimb, sunt fibre nedigerabile (inulină, fructooligozaharide) care stimulează creșterea bacteriilor benefice.
Echilibrul microbiotei intestinale este crucial pentru digestie, imunitate și chiar pentru reglarea axei creier-intestin, cu implicații asupra stării psihice.
Sinergia dintre compușii bioactivi
Efectele benefice ale compușilor bioactivi nu se manifestă într-un mod izolat. Sinergia dintre diferiți compuși – de exemplu, între polifenoli și vitaminele antioxidante (C și E) – potențează protecția celulară. De asemenea, interacțiunile cu proteinele alimentare sau cu lipidele pot influența biodisponibilitatea acestora. Prin urmare, o dietă echilibrată, variată și bogată în alimente integrale este cea mai eficientă strategie pentru a beneficia de efectele acestor molecule bioactive.
Rolul științei nutriției în valorificarea compușilor bioactivi
Știința nutriției moderne nu se mai limitează la calcularea caloriilor sau a macronutrienților, ci investighează modul în care compușii bioactivi influențează expresia genelor, procesele inflamatorii și metabolismul celular. Conceptul de nutriție personalizată, bazat pe profilul genetic, microbiomic și metabolic al individului, se sprijină din ce în ce mai mult pe înțelegerea mecanismelor de acțiune ale acestor compuși. Astfel, compușii bioactivi devin verigi esențiale între alimentație, epigenetică și sănătatea publică.