Călătoria evolutivă a superbacteriilor din spitale

publicat de Florin Mitrea
109 vizualizări
Bacterie (ilustrație)

Spitalele moderne și tratamentul cu antibiotice nu au creat singure toate tulpinile de bacterii rezistente la antibiotice pe care le vedem astăzi. În schimb, selecția naturală de dinaintea utilizării pe scară largă a antibioticelor a influențat dezvoltarea unora dintre ele.

Utilizând metode de analiză și secvențiere dezvoltate recent, oamenii de știință de la Institutul Wellcome Sanger, Universitatea din Oslo și Universitatea Cambridge au realizat o cronologie a evoluției bacteriei Enterococcus faecalis, o bacterie obișnuită care poate produce infecții rezistente la antibiotice în spitale.

Rezultatele, publicate în Nature Comunications în data de 9 martie 2021, arată că această bacterie posedă capacitatea de a se adapta rapid la presiunile din mediul exterior, cum ar fi utilizarea chimicalelor în ferme sau dezvoltarea unor noi medicamente. Aceasta a dus la apariția mai multor tulpini ale aceleași bacterii în diferite locuri din lume, începând cu intestinele umane până la anumite păsări sălbatice. Având în vedere răspândirea acestei bacterii, cercetătorii sugerează ca oamenii să fie testați pentru aceasta la internarea în spital, la fel cum sunt testați pentru alte superbacterii, pentru a reduce posibilitatea apariției și răspândirii unor infecții.

Enterococcus faecalis este o bacterie obișnuită care, la majoritatea oamenilor, se găsește în tractul digestiv și nu afectează gazda. Totuși, dacă imunitatea unei persoane este compromisă și bacteria ajunge în fluxul sanguin, ea poate cauza infecții grave.

În spitale se găsesc mai frecvent tulpini rezistente de E. faecalis și inițial s-a crezut că utilizarea pe scară largă a antibioticelor sau altor măsuri de control al bacteriilor au dus la apariția acestora.

În cadrul unui nou studiu, oamenii de știință au analizat în jur de 2000 de bacterii E. faecalis din anul 1936 până în prezent, utilizând mostre de sânge de la pacienți și fecale de la animale sau oameni sănătoși. Prin secvențierea genomului acestor bacterii (inclusiv cromozomii și plasmidele) cu ajutorul tehnologiei Oxford Nanopore, echipa a determinat evoluția acestei bacterii și a creat o cronologie a dezvoltării diferitelor sale tulpini, inclusiv a celor rezistente la antibiotice din prezent. Cercetătorii au descoperit că tulpinile rezistente la antibiotice au apărut mult mai devreme decât s-a crezut inițial, înainte de utilizare pe scară largă a antibioticelor; prin urmare, nu doar antibioticele singure au dus la apariția acestor bacterii.

Cercetătorii au descoperit că practicile din agricultură și medicină, cum ar fi utilizarea arsenului și a mercurului, au influențat evoluția unor tulpini de astăzi. În plus, tulpini similare cu cele pe care le găsim în spitale astăzi au fost găsite la păsările sălbatice. Aceasta dovedește cât de adaptabilă și flexibilă este această specie de bacterii în fața adversităților.

”Este pentru prima dacă când am reușit să determinăm evoluția completă a E. faecalis cu ajutorul unor probe cu o vechime de până la 85 de ani, ceea ce ne-a permis să observăm efectele stilului de viață al omului, agriculturii și medicamentelor asupra apariției diferitelor tulpini bacteriene”, a declarat profesorul Jukka Corander, coautor al studiului. ”Stabilitatea cronologiei modificărilor evolutive nu ar fi fost posibilă fără tehnicile de analiză și secvențiere de la Institutul Sanger.”

În prezent, pacienții care sunt internați în spital sunt testați pentru unele bacterii și ciuperci rezistente la antibiotice, apoi sunt izolați pentru a ține rata de infectate cât de jos posibil. Datorită acestui studiu, sunt acum posibile cercetarea diversității E. faecalis și identificarea acelor tulpini mai predispuse la răspândirea în spitale și la infectarea persoanelor cu imunitatea compromisă.

Studiul a arătat că aceste tulpini bacteriene rezistente la antibiotice asociate cu spitalele sunt mai vechi decât s-a crezut inițial și a evidențiat incredibila lor flexibilitate metabolică, împreună cu numeroasele mecanisme care le sporesc șansele de supraviețuire în condiții de stres.

Acest studiu as fost finanțat de Trond Mohn Foundation, Joint Programming Initiative in Antimicrobial Resistance, Applied Molecular Biosciences Unit, European Research Council și Marie Sklodowska-Curie Actions.

Sursa: SciTechDaily

Din aceeași categorie

© 2022-2024  Florin Mitrea – WordPress Theme Designed and Developed by PenciDesign

Acest site folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența de navigare. Acceptă Detalii