Numărându-se printre cei mai iubiți polenizatori de pe Pământ, albinele transferă polenul de la o plantă la alta, cresc producția plantelor de cultură și produc mierea, a cărei piață globală a fost estimată la aproximativ 7 miliarde de dolari. De fapt, o mare parte a societății și culturii noastre este construită în jurul acestei povești de dragoste dintre albine și agricultură.
Societatea umană este strâns legată de sistemele agricole, care ajută la expansiunea socială. De aceea, în lipsa unor polenizatori precum albinele, este posibil ca specia noastră să nu fi ajuns unde se află astăzi.
Timp de cel puțin nouă mii de ani, albinele au făcut parte integrantă din cultura alimentară a omului. Chiar din Epoca Pietrei, utilizarea mierii este descrisă în picturi și în texte medicinale. Albinele polenizează mii și mii de specii de plante, cum sunt cartofii, ceapa, varza, ardeii, castanii, pepenii, morcovii, castraveții și floarea-soarelui.
Această colaborare agricolă între oameni și albine continuă și astăzi. În fiecare an, fermierii cheltuiesc milioane de dolari pentru închirierea stupilor și polenizarea recoltelor. Contribuția albinelor la agricultura americană a fost estimată la 24 de miliarde de dolari în anul 2016. Doar în Stalele Unite, albinele au produs 75 de milioane de kilograme de miere brută.
Ce fac albinele și cu ce amenințări se confruntă?
O albină colectează polenul și nectarul de pe o floare. Acest lucru se poate întâmpla în natură (în sălbăticie) sau într-o cultură agricolă. Polenul de pe staminele florii (organul reproducător masculin) se atașează de perișorii de pe corpul albinei. Apoi acest polen este transportat de albină la o altă plantă pe care o vizitează. Albinele melifere furnizează până la 80% din polenizarea plantelor cultivate.
De aceea, un dezastru pentru albine este un dezastru pentru agricultură. Ca și în cazul tuturor ecosistemelor de pe glob, criza climatică va determina soarta albinelor. În lipsa unor măsuri rapide și radicale, adevărul este că acestea nu vor avea nicio șansă.
În anul 2006, crescătorii de albine au început să raporteze că roiurile de albine începeau să dispară. Stupii erau complet abandonați și nimeni nu știa de ce. Paisprezece ani mai târziu, cauza acestui colaps al coloniilor încă nu este clară. Fermierii continuă să piardă 45% din albinele lor în fiecare iarnă – o statistică terifiantă dacă ne-am putea închipui o lume fără polenizatori.
Un viitor sustenabil va necesita o schimbare de sistem. În primul rând, ar trebui să ne alegem lideri care să lupte pentru protejarea sănătății planetei și care să tragă la răspundere marile corporații pentru poluarea produsă și practicile lipsite de etică. În al doilea rând, fiecare dintre noi poate face câte ceva pentru protejarea albitelor și a altor polenizatori. Iată câteva exemple:
- să transformăm un colț al grădinii într-un rai al polenizatorilor, în care să plantăm specii native;
- să cumpărăm produse organice de la fermierii care prioritizează habitatele polenizatoare și măsurile de protejare a insectelor și păsărilor;
- să nu cumpărăm produse de la fermierii care utilizează neonicotinoidele pentru tratarea plantelor; aceste substanțe au fost asociate cu efecte ecologice adverse, în special asupra albinelor și polenizatorilor.
Sursa: Earth.com