Acvila de munte (Aquila chrysaetos) este o pasăre de pradă maiestuoasă și puternică. În general, adulții sunt asemănători între ei, deși masculii sunt considerabili mai mici decât femelele. Penajul este de culoare maroniu închis, cu auriu pe cap și gât și alb pe umeri și la extremitatea cozii. La indivizii tineri, albul este mai abundent decât maroniul, dar culorile se inversează odată cu înaintarea în vârstă.
Ciocul și ghearele sunt de culoare neagră, iar pielea din jurul nărilor este de culoare galbenă.
Lungimea corpului este între 66 și 102 cm, iar greutatea corporală medie este de 3,6 – 5 kg. Anvergura aripilor este de 1,8 – 2,4 m.
Acvila de munte
Regnul: Animalia
Încrengătura: Chordata
Clasa: Aves
Ordinul: Accipitriformes
Familia: Accipitridae
Subfamilia: Buteoninae
Genul: Aquila
Specia: Aquila chrysaetos
Distribuție
Acvilele de munte sunt răspândite pe un teritoriu vast care acoperă Eurasia, Africa de Nord și America de Nord. Majoritatea populațiilor sunt sedentare, dar specia este de fapt parțial migratoare.
Acvilele se întâlnesc frecvent în zonele de munte, dar pot trăi într-o mare varietate de habitate, inclusiv pajiști, tufărișuri, păduri de conifere și tundră. De obicei, ele evită zonele dezvoltate de orice tip, de la zone urbane până la zone agricole, precum și regiunile puternic împădurite.
Habitat și stil de viață
Acvilele de munte sunt păsări diurne, fiind active în timpul zilei și odihnindu-se în timpul nopții. De obicei, trăiesc solitare sau în perechi. Totuși, ocazional, acvilele care nu și-au găsit perechea se pot aduna în grupuri. De asemenea, în timpul condițiilor meteorologice extreme sau al abundenței hranei, adulții care iernează tind să trăiescă în grupuri.
Acvilele de munte preferă să vâneze în perechi, ajuntându-se reciproc: de obicei, un membru al perechii urmărește prada și o alungă înspre partenerul care așteaptă.
Păsările sunt liniștite în timpul sezonului de împerechere. Vocea lor este considerată slabă, cu o tonalitate înaltă și stridentă.
Dietă și hrănire
Acvila de munte este o specie carnivoră. Se hrănește în principal cu mamifere mici, cum sunt câinii de preerie, iepurii, veverițele și marmotele. Dieta mai poate include pești, păsări și reptile. În plus, acvilele mai pot prăda păsările zburătoare, ca de exemplu gâștele și cocorii.
Comportament de împerechere
Acvilele de munte sunt specii monogame și formează perechi pe termen lung, care ocupă un teritoriu vast în fiecare an. În cadrul arealului, păsările își construiesc mai multe cuiburi, pe care le folosesc timp de mai mulți ani.
Depunerea ouălor are loc din ianuarie până în mai, în funcție de zonă, iar perioada de incubație este de 41-45 de zile. Puii eclozează pe parcursul mai multor zile. Puii sunt subdezvoltați la ieșirea din ou și sunt îngrijiți de mama lor timp de 45 de zile. Atât masculul, cât și femela contribuie la hrănirea puilor.
Puii rămân în cuib timp de 45-80 de zile, după care îl părăsesc țopăind, mergând sau pur și simplu căzând din el. Juvenilii încep să zboare la vârsta de aproximativ 10 săptămâni, iar după 32-80 de zile devin complet independenți. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de 4-7 ani.
Populație și amenințări
Acvilele de munte sunt amenințate de distrugerea habitatelor, care duce la reducerea populației lor. Aceste păsări sunt persecutate, electrocutate de liniile electrice și prinse în capcanele destinate coioților sau altor animale.
Alte îngrijorări majore la adresa populației includ otrăvirea, colectarea ouălor și plantațiile comerciale de arbori, care perturbă habitatele.
Potrivit Listei Roșii a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN), populația totală de acvile de munte cuprinde 85.000-160.000 de indivizi maturi. Specia este clasificată drept neamenințată cu dispariția (specie nepericlitată).
Acvilele de munte joacă un rol semnificativ în ecosistemul local, controlând populațiile de pradă. În plus, ele intră în competiție de alte animale pentru pradă și habitate.
Sursa: Animalia.bio