Excavații efectuate într-un sit din Israel au dezvăluit un grup de hominizi din Epoca de Piatră anterior necunoscut, care a contribuit la evoluția genului Homo. Locuitorii sitului denumit Nesher Ramla, care au trăit în urmă cu 140.000-120.000 de ani, se alătură neanderthalienilor și denisovanilor drept cea de a treia populație eurasiatică de Homo, care s-a amestecat și probabil că s-a încrucișat cu populațiile străvechi de Homo sapiens.
Fosilele de hominizi excavate anterior din trei caverne din Israel, care datează din urmă cu circa 420.000 de ani, probabil că aparțin și ele populației străvechi din Nesher Ramla, spun cercetătorii unei echipe internaționale conduse de paleontologul Israel Hershkovitz.
Cercetătorii nu au atribuit o denumire speciei pe care ei o numesc Homo din Nesher Ramla. Interacțiunile culturale și genetice din grupurile eurasiatice de Homo din timpul Pleistocenului Mijlociu – în urmă cu 789.000-130.000 de ani – au avut loc prea frecvent pentru a permite evoluția unei specii distincte în acest caz.
Descoperirile sunt descrise în cadrul a două studii publicate în Science, unul condus de Hershkovitz de la Universitatea din Tel Aviv, iar celălalt condus de arheologul Yossi Zaidner de la Universitatea Evreiască din Ierusalim.
Aceste noi fosile complică și mai mult arborele filogenetic al omului, care a devenit din ce în ce mai complex în ultimii ani, prin adăugarea lui Homo naledi din Africa de Sud și a lui Homo luzonensis din Filipine.
„Homo din Nesher Ramla a fost unul dintre ultimii supraviețuitori ai unui grup preistoric de hominizi, care a contribuit la evoluția omului din Neanderthal și a populațiilor din estul Asiei”, spune Hershkovitz.
Excavațiile de la Nesher Ramla au scos la lumină cinci părți de cutie craniană și o mandibulă aproape completă, cu un molar. Într-un anumit fel, aceste fosile seamănă cu neanderthalienii, dar și cu alte fosile clasificate drept Homo heidelbergensis, o specie de pre-neanderthalieni despre care se crede că a trăit în regiuni ale Africii, Europei și Asiei de Est, începând de acum 700.000 de ani.
În sedimentele în care a descoperit fosilele, echipa lui Hershkovitz a găsit circa 6.000 de artefacte din piatră, precum și câteva mii de oase de gazele, cai, țestoase și alte animale. Unele dintre aceste oase prezentau semne ale unor unelte folosite pentru îndepărtarea cărnii.
Combinațiile dintre trăsăturile unor fosile de Homo descoperite în China, inclusiv o mandibulă de copil datând din urmă cu peste 200.000 de ani, seamănă cu noile fosile din Israel, spune Hershkovitz. Grupurile antice de Homo cu rădăcini la Nesher Ramla ar fi putut ajunge în Asia de Est și s-ar fi putut reproduce cu grupurile care trăiau deja acolo.
Însă Homo din Nesher Ramla nu a trebuit să se deplaseze mult spre estul Asiei pentru a interacționa cu alte grupuri de hominizi. Uneltele din piatră descoperite împreună cu fosilele de la Nesher Ramla seamănă cu cele produse din bucăți de piatră de către populațiile de H. sapiens din apropiere. Homo din Nesher Ramla și H. sapiens probabil că au făcut schimburi de cunoștințe în privința fabricării uneltelor și chiar s-au încrucișat, spune Hershkovitz. Încercările de a extrage ADN-ul din fosilele de la Nesher Ramla au eșuat.
Este intrigant faptul că uneltele din piatră de obicei asociate cu H. sapiens au fost descoperite împreună cu astfel de fosile distinctive, spune paleoantropologul John Hawks, de la Universitatea din Madison, Wisconsin, S.U.A, care nu a fost implicat în studiu. „Aceasta nu este o perdea de fum pentru a dovedi interacțiunile apropiate dintre Homo din Nesher Ramla și Homo sapiens, dar este foarte sugestiv.”
Descoperirile de la Nesher Ramla se potrivesc unui scenariu conform căruia genul Homo a evoluat în condițiile unei strânse legături între populațiile și speciile din Pleistocenul Mijlociu, inclusiv neanderthalienii, denisovanii și H. sapiens. Grupurile stabilite în regiunile locuibile din sud s-au deplasat în cea mai mare parte a Europei și Asiei, scrie paleoantropologul Marta Mirazon Lahr de la Universitatea Cambridge. Aceste grupuri antice s-au împerecheat, s-au fragmentat, au dispărut ori s-au recombinat cu alte grupuri de Homo, ducând la varietatea de conformații ale scheletului observată la fosilele de hominizi din Europa și Asia de Est.
Sursa: Science News.