Consumul de alcool, mai periculos pentru inimă decât s-a crezut anterior

publicat de Florin Mitrea
52 vizualizări
Inima

Consumul de alcool la un nivel considerat sigur în unele țări a fost asociat cu dezvoltarea insuficienței cardiace, potrivit unui studiu prezentat la Heart Failure 2022 – un congres științific al Societății Europene de Cardiologie (ESC).

”Acest studiu se adaugă dovezilor care susțin necesitatea unei abordări mai prudente a consumului de alcool”, spune autorul studiului, dr. Bethany Wong, de la Spitalul Universitar St. Vincent din Dublin, Irlanda. Cercetătorii recomandă limitarea consumului de alcool la mai puțin de o sticlă de vin pe săptămână sau la mai puțin de trei cutii și jumătate de 500 ml de bere 4,5%.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Uniunea Europeană este regiunea din lume cu nivelul cel mai ridicat de consum de alcool. Consumul intens de alcool pe termen lung poate provoca un tip de insuficiență cardiacă numită cardiomiopatie alcoolică, însă dovezile adunate de la populațiile din Asia sugerează că și cantitățile mai mici pot fi dăunătoare. ”Deoarece există diferențe genetice și de mediu între populațiile din Asia și cele din Europa, acest studiu a investigat dacă a existat o relație similară între alcool și modificările cardiace la europenii cu risc de insuficiență cardiacă sau cu insuficiență cardiacă prealabilă”, spune dr. Wong. ”Pilonul de bază al tratamentului pentru acest grup este gestionarea factorilor de risc, cum este alcoolul, motiv pentru care cunoașterea nivelurilor de siguranță este crucială.”

Aceasta a fost o analiză secundară a studiului STOP-HF. Studiul a inclus 744 de adulți cu vârsta de peste 40 de ani, care fie prezentau un risc de a dezvolta insuficiență cardiacă din cauza factorilor de risc (de exemplu, hipertensiune arterială, diabet, obezitate), fie aveau o insuficiență cardiacă preexistentă și nediagnosticată (factori de risc și anomalii cardiace, dar fără simptome). Vârsta medie a fost de 66,5 ani, iar 53% au fost femei.

Studiul a exclus foștii băutori și pacienții cu insuficiență cardiacă simptomatică (de exemplu, dificultăți în respirație, oboseală, capacitate redusă de a face mișcare, glezne umflate). Funcția cardiacă a fost măsurată prin ecocardiografie.

Studiul a folosit definiția irlandeză pentru o băutură standard (adică o unitate), care este de 10 ml de alcool. Participanții au fost clasificați în funcție de consumul săptămânal de alcool: (1) fără consum; (2) scăzut (mai puțin de șapte unități; până la o sticlă de 750 ml de vin 12,5% sau trei cutii și jumătate de 500 ml de bere 4,5%); (3) moderat (7-14 unități; până la două sticle de vin 12,5% sau șapte cutii de 500 ml de bere 4,5%); (4) ridicat (peste 14 unități; mai mult de două sticle de vin 12,5% sau de șapte cutii de 500 ml de bere 4,5%).

Cercetătorii au analizat legătura dintre consumul de alcool și sănătatea inimii pe o perioadă medie de 5,4 ani. Rezultatele au fost raportate separat pentru grupul de risc și grupul cu insuficiență cardiacă preexistentă și nediagnosticată (pre-insuficiență cardiacă).

În cadrul grupului de risc, înrăutățirea sănătății inimii a fost definită drept avansul către pre-insuficiență cardiacă sau spre insuficiență cardiacă simptomatică. În cadrul grupului cu pre-insuficiență cardiacă, înrăutățirea sănătății inimii a fost definită ca deteriorarea funcțiilor de contracție și relaxare ale inimii sau avansul către insuficiență cardiacă simptomatică.

Analizele au fost ajustate cu factorii care pot afecta structura inimii, inclusiv vârsta, sexul, obezitatea, hipertensiunea arterială, diabetul și bolile vasculare.

Un total de 201 de pacienți (27%) au raportat că nu au consumat alcool, în timp ce 356 de pacienți (48%) au consumat puțin alcool, iar 187 de pacienți (25%) au avut un consum moderat sau ridicat. Comparativ cu  grupul cu un consum redus, consumatorii cu un nivel moderat sau ridicat erau mai tineri, preponderent bărbați și aveau un index de masă corporală mare.

În grupul cu pre-insuficiență cardiacă, comparativ cu grupul care nu a consumat alcool, aportul moderat sau ridicat a fost asociat cu un risc de 4,5 ori mai mare de înrăutățire a sănătății inimii. Această relație a fost observată și atunci când nivelurile moderate și ridicate au fost analizate separat.

În cadrul grupului de risc, nu a existat nicio asociere între consumul moderat sau ridicat de alcool și avansul către pre-insuficiență cardiacă sau insuficiență cardiacă simptomatică. În cadrul grupului cu consum de alcool scăzut nu a putut fi stabilită nicio asociere.

Așadar, autorii concluzionează că aportul a mai mult de 70 g de alcool în fiecare săptămână este asociat cu înrăutățirea sănătății inimii și apariția simptomelor de insuficiență cardiacă la europeni. Nu a fost observat niciun beneficiu al consumului scăzut de alcool.

Sursa: SciTechDaily

Din aceeași categorie

© 2022  Florin Mitrea – WordPress Theme Designed and Developed by PenciDesign

Acest site folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența de navigare. Acceptă Detalii