Cancerul nu este întotdeauna o consecință inevitabilă a geneticii. O parte semnificativă a riscului oncologic este legată de obiceiuri zilnice, iar schimbările mici, dar constante, pot avea un impact major asupra sănătății pe termen lung.
O analiză amplă recentă realizată de Organizația Mondială a Sănătății a arătat că o parte semnificativă a cazurilor de cancer la nivel global nu este pur și simplu „dată de soartă”, ci rezultatul unor obiceiuri de viață care pot fi schimbate prin decizii și politici sănătoase. Conform datelor din 2022, aproape 38% dintre cele aproape 19 milioane de cazuri noi de cancer înregistrate în lume au fost asociate cu factori de risc pe care oamenii îi pot controla sau evita prin alegeri mai sănătoase.
În fruntea acestor factori se află fumatul de tutun, care a fost asociat cu aproximativ 15% din toate cazurile de cancer, iar pentru bărbați această proporție urcă până la 23% – o cifră alarmantă care reflectă impactul devastator al tutunului asupra sănătății.
După tutun, consumul de alcool apare ca al doilea obicei dăunător cel mai frecvent asociat cu cancerul, responsabil pentru un număr semnificativ de cazuri noi la nivel mondial.
Pe lângă aceste două obiceiuri larg răspândite, alți factori de risc controlabili sunt un indice de masă corporală ridicat, inactivitatea fizică, expunerea la poluare a aerului, radiațiile ultraviolet și diverse infecții oncogene (cum ar fi HPV, care este una dintre principalele cauze ale cancerului de col uterin).
Ceea ce face acest studiu atât de semnificativ este faptul că ne pune în fața unui lucru evident: o treime din cazurile de cancer ar putea fi prevenite prin schimbări în stilul de viață și prin intervenții medicale adecvate. Aceasta nu este doar o cifră seacă – înseamnă milioane de vieți care ar putea fi salvate sau trăite mai sănătos dacă oamenii și societățile vor înțelege și vor acționa asupra factorilor de risc pe care îi pot controla.
Cancerul, o boală care schimbă viața omului
Cancerul este o boală în care unele dintre celulele corpului se dezvoltă necontrolat și se răspândesc în alte părți ale corpului. [...]
Sfaturi practice de prevenție – mici alegeri, impact mare
Mesajul central al studiului este surprinzător de simplu: prevenția cancerului nu începe în laborator, ci în viața de zi cu zi. Fără promisiuni miraculoase și fără soluții extreme, cercetările arată că riscul poate fi redus semnificativ prin câteva decizii consecvente.
Renunțarea la fumat rămâne cea mai importantă intervenție preventivă. Tutunul nu este asociat doar cu cancerul pulmonar, ci cu multiple alte tipuri de cancer – de la cavitatea bucală și esofag până la vezica urinară. Beneficiile renunțării apar chiar și după ani de consum: organismul începe treptat procesele de reparare, iar riscul scade progresiv.
Reducerea consumului de alcool este al doilea pas major. Deși este adesea perceput ca un „risc moderat” sau social acceptat, alcoolul este implicat în apariția mai multor tipuri de cancer, inclusiv hepatic, mamar și colorectal. Ideea-cheie nu este interdicția totală, ci conștientizarea cantității și frecvenței.
Un rol important îl are și menținerea unei greutăți corporale sănătoase, printr-un echilibru între alimentație și mișcare. Excesul ponderal și sedentarismul favorizează inflamația cronică și dezechilibrele hormonale, procese biologice strâns legate de carcinogeneză.
La fel de relevante sunt protecția împotriva radiațiilor UV, evitarea expunerii prelungite la soare fără protecție și vaccinarea împotriva infecțiilor oncogene, cum este HPV, o măsură simplă cu efecte demonstrate în reducerea cancerului de col uterin.
În ansamblu, aceste recomandări nu cer perfecțiune, ci consistență. Prevenția nu este un act unic, ci o sumă de alegeri repetate, aparent banale, dar cu efect cumulativ major asupra sănătății pe termen lung.
Sursa: Science Alert