Marea Barieră de Corali, care se întinde pe o lungime de peste 2.300 km de-a lungul coastei de nord-est a Australiei, găzduiește peste 9.000 de specii cunoscute. Probabil că aici trăiesc mult mai multe specii – noi descoperiri sunt făcute frecvent, inclusiv o nouă specie de corali ramificați, descoperită în anul 2017.
Această bogăție și unicitate fac din recif un loc emblematic pentru turismul și economia australiene – atrage cel puțin 1,6 milioane de vizitatori în fiecare an. Și totuși, adevărata valoare a recifului, biodiversitatea sa, se extinde mult dincolo de dolari și cenți.
Marea Barieră de Corali este formată din aproximativ din 3.000 de recife de corali individuale, iar biodiversitatea pe care acestea o conțin este remarcabilă. Aici trăiesc animale cunoscute de toată lumea, cum sunt delfinii, țestoasele de mare, rechinii și crocodilii, la care se adaugă șerpi de mare veninoși, viermi marini frumos colorați și alge de dimensiuni mari.
Toate aceste specii interacționează pentru a forma un ecosistem complex și fragil, dependent de recif pentru supraviețuire. Cu toate acestea, astăzi, reciful de corali, împreună cu toate organismele care depind de el, este într-un mare pericol.
Coralii sunt formați din numeroase animale de dimensiuni mici. Aceste animale minuscule își construiesc un schelet extern dur. Atunci când sunt sănătoși, coralii au o relație de simbioză cu algele. Coralii produc substanțe fluorescente care protejează algele față de lumina solară. Algele utilizează fotosinteza pentru a capta energia solară și a produce zaharuri. În acest fel, algele funizează hrană și oxigen (un produs secundar al fotosintezei) coralilor, iar aceștia le protejează și le oferă nutrimente. Algele dau coralilor și coloritul.
Coralii și algele au evoluat împreună pentru a supraviețui la un anumit interval de temperatură. Deoarece temperatura apei mării crește din cauza schimbărilor climatice, algele încep să producă substanțe toxice pentru corali, care, la rândul lor, elimină algele. Acest fenomen se numește albire, deoarece coralii devin albi.
Un studiu de 2018 a arătat că aproximativ o treime din Marea Barieră de Corali a suferit daune majore din cauza albirii. Cercetătorii au mai descoperit că o mare parte a coralilor au murit aproape imediat în apa mai caldă – chiar înainte de a avea timp pentru a-și îndepărta algele cu care trăiau în simbioză. Acest fapt sugerează că schimbările climatice reprezintă un risc mai mare pentru corali decât s-a crezut anterior.
Schimbările climatice nu sunt singura amenințare pentru recifele de corali. Poluarea chimică și alte tipuri de poluare, dezvoltarea zonelor de coastă și suprapescuitul pot afecta coralii și pot reduce biodiversitatea recifelor. Daune pot produce și furtunile puternice, cum sunt cicloanele, precum și unele specii care trăiesc în recif. Un dăunător major este specia de stele de mare Acanthaster planci, care se hrănește cu corali.
Așadar, mai există speranțe pentru Marea Barieră de Corali? Deoarece modificarea climatului este principala cauză a afectării coralilor, depunerea de eforturi în această direcție este importantă. În anul 2015, 195 de state au semnat Acordul Climatic de la Paris, angajându-se să reducă emisiile de carbon.
Fiecare dintre noi poate face mici modificări în viața de zi cu zi pentru a reduce consumul de energie, a produce mai puține deșeuri și a consuma produse prietenoase cu mediul. Chiar și dieta poate face o diferență: consumarea de alimente din surse locale contribuie la reducerea emisiilor de carbon, deoarece acestea nu mai trebuie transportate.
Sursa: National Geographic