Cercetătorii de la Universitatea din Basel, Elveția, au descoperit că bacteriile pot simți amenințările în avans printr-un semnal de pericol general. Bacteriile detectează când celulele din apropiere mor și formează în mod proactiv o biopeliculă (biofilm) protectoare. Înțelegerea modului în care bacteriile comunică și răspund la amenințări este crucială pentru combaterea infecțiilor.
Bacteriile sunt angajate permanent într-o luptă pentru supraviețuire, confruntându-se cu amenințări precum celulele imunitare, antibioticele sau bacteriofagii (virusuri care infectează doar bacteriile). În decursul evoluției, aceste microorganisme și-au dezvoltat diferite strategii pentru a se apăra de astfel de pericole, printre care și „simțul” de a sesiza amenințările din mediu.
Un semnal de pericol: fragmente ale peretelui celular
Într-un studiu recent, cercetătorii de la Universitatea din Basel au descoperit că fragmentele de perete celular bacterian (așa-numiții peptidoglicani) servesc drept semnal de alarmă ce indică existența unei amenințări în mediu. Peptidoglicanii sunt eliberați atunci când bacteriile sunt ucise de antibiotice sau bacteriofagi.
Avertizarea între specii, o strategie de supraviețuire
Cercetătorii au observat acest comportament nu doar la agentul patogen al holerei, ci și la alți agenți patogeni periculoși, rezistenți la mai multe antibiotice, precum Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter baumannii, Staphylococcus aureus și Enterococcus faecalis.
Faptul că bacterii aparținând mai mult specii răspund la același semnal de pericol sugerează existența unei strategii universale de supraviețuire. În mod interesant, celulele imunitare uman recunosc și ele fragmentele de peptidoglicani drept indicatori ai infecției, ceea ce subliniază unele paralele surprinzătoare între mecanismele de apărare de la om și bacterii.
Prevenirea formării biopeliculelor
Această strategie universală de apărare ar putea explica de ce biopeliculele joacă un rol atât de important în diferite medii – de la ecosistemele naturale până la infecțiile umane.
Cu toate acestea, studiul ridică alte două semne de întrebare: (1) fragmentele de perete celular activează și alte mecanisme suplimentare de apărare dincolo de formarea biopeliculelor? și (2) cum ar putea fi aplicate aceste noi descoperiri pentru a combate mai bine formarea biopeliculelor la agenții patogeni?
Sursa: SciTechDaily