Nu numai că Amazonul cuprinde cea mai mare pădure tropicală din lume, dar găzduiește și cel puțin 10% din biodiversitatea cunoscută a lumii, inclusiv specii de floră și faună endemice și pe cale de dispariție, iar fluviul său reprezintă 15-16% din volumul total de ape de râu deversate în oceane. Fluviul Amazon curge pe mai mult de 6.600 km și, împreună cu sutele sale de afluenți, conține cel mai mare număr de specii de pești de apă dulce din lume.
Diversitate naturală și culturală
La fel de impresionant este numărul inimaginabil de mamifere, păsări, amfibieni și reptile care trăiesc în acest biom. Amazonul găzduiește mai multe specii de plante și animale decât orice alt ecosistem terestru de pe planetă – aproximativ 30% dintre speciile din lume se găsesc aici: 40.000 de specii de plante, 16.000 de specii de arbori, 3.000 de specii de pești, 1.300 de specii de păsări, peste 430 de specii de mamifere, peste 1.000 de specii de amfibieni și peste 400 de specii de reptile.
Amazonul găzduiește peste 30 de milioane de oameni care trăiesc într-o regiune vastă, subdivizată în nouă sisteme politice naționale diferite.
Potrivit COICA (Coordinator of Indigenous Organizations of the Amazon Basin), aproximativ 9% (2,7 milioane) din populația Amazonului este reprezentată din popoare indigene – 350 de grupuri etnice diferite, dintre care peste 60 încă rămân destul de izolate. Și totuși, cu toată amploarea și relativa sa depărtare, biomul Amazonului este surprinzător de fragil.
Un stâlp al vieții de pe Pământ este în pericol
În ultima jumătate de secol, Amazonul și-a pierdut cel puțin 17% din păduri, conectivitatea sa a fost tot mai perturbată, iar numeroase specii endemice au fost supuse unor valuri de exploatare a resurselor. Transformarea economică a Amazonului, bazată pe conversia și degradarea habitatului său, câștigă amploare. Cu toate acestea, pe măsură ce aceste forțe capătă intensitate, descoperim, de asemenea, că Amazonul joacă un rol critic în menținerea funcțiilor climatice la nivel regional și global, o contribuție de care depinde toată lumea.
Pădurea Tropicală Amazoniană ajută la reglarea temperaturii și umidității și este strâns legată de modelele climatice regionale prin cicluri hidrologice ce depind de păduri. Având în vedere cantitatea masivă de carbon stocată în pădurile din Amazon, există un potențial extraodinar de modificare a climatului global dacă acest carbon nu este gestionat corespunzător.
Amazonul conține 90-140 miliarde de tone de carbon, iar eliberarea chiar și a unei părți mici a acestuia ar accelera încălzirea globală într-un mod semnificativ. În prezent, conversia terenurilor și defrișările din Amazon eliberează până la 0,5 miliarde de tone de carbon în fiecare an, fără a include emisiile de la incendiile forestiere, făcând astfel din Amazon un factor important în reglarea climatului global.
Bazinul și biomul Amazonului
Biomul Amazonului este definit drept aria acoperită predominant cu păduri tropicale umede și dese, cu incluziuni relativ mici ale altor tipuri de vegetație, cum ar fi savane, păduri inundabile, pajiști, mlaștini, păduri de bambus și palmier.
Biomul are o suprafață de 6,7 milioane de kilometri pătrați și se întinde pe teritoriile a opt țări (Brazilia, Bolivia, Peru, Ecuador, Columbia, Venezuela, Guyana și Surinam), la care se ataugă Guyana Franceză (teritoriu al Franței). Bazinul hidrografic al Amazonului se extinde dincolo de biom și include uneori biomuri adiacente (păduri uscate, cerrado).
Bazinul Amazonului este un mediu extrem de complex și de dinamic. El cuprinde a varietate de peisaje și ecosisteme: păduri tropicale umede (jungle), păduri inundabile, savane și râuri.
Cu milioane de ani în urmă, fluviul Amazon curgea de la est la vest, vărsându-se în Oceanul Pacific. După ce Munții Anzi au început să se ridice (datorită presiunilor exercitate de plăcile tectonice) pe partea estică a Americii de Sud, în urmă cu 20 de milioane de ani, această masă de teren a blocat curgerea fluviului.
Drept rezultat s-au format lacuri de apă dulce, iar cursul fluviului s-a inversat gradual înspre direcția sa actuală. Cu circa 10 milioane de ani în urmă, fluviul a ajuns la Oceanul Atlantic, în apropierea orașului Belem din Brazilia.
În fiecare an, Pădurea Tropicală Amazoniană primește cantități uriașe de precipitații: între 1.500 și 3.000 de milimetri. De unde provine toată acestă apă?
Alizeele estice care bat dinspre Oceanul Atlantic aduc circa jumătate din cantitatea de precipitații, în timp ce cealaltă jumătate provine din evapotranspirație – pierderea apei din sol prin evaporare și prin transpirația plantelor. Dacă evapotranspirația și rolul său în menținerea echilibrului ecologic sunt perturbate, climatul regiunii (și nu numai) este afectat semnificativ.
În bazinul fluviului Amazon, precipitațiile urmează un tipar sezonier și există o mare diferență de precipitații de la un loc la altul, chiar și în centrul bazinului. De exemplu, orașul Iquitos din Peru, situat de-a lungul fluviului, primește o medie de 2.623 mm de precipitații pe an, în timp ce orașul Manaus din Brazilia primește doar 1.771 mm și se confruntă cu un sezon uscat.
Pe măsură ce cunoștințele noastre despre Amazon se îmbogățesc, la fel se întâmplă și cu înțelegerea noastră privind serviciile ecologice majore pe care le oferă pădurile tropicale comunităților locale și globale.
În timp ce mulți echivalează un petic de pădure tropicală cu recompense rapide – unii pur și simplu pentru a pune mâncare pe masă -, alții îl văd ca pe un depozit de biodiversitate, compuși chimici utili sau chiar stocuri de carbon pentru emisiile tot mai mari de dioxid de carbon ale lumii.
Sursa: WWF