<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>reptile &#8211; Info Natura</title>
	<atom:link href="https://info-natura.ro/tag/reptile/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://info-natura.ro</link>
	<description>Natură, știință, viață, spațiu, tehnologia viitorului</description>
	<lastBuildDate>Tue, 30 Aug 2022 08:22:29 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	

<image>
	<url>https://info-natura.ro/wp-content/uploads/2022/01/favicon.png</url>
	<title>reptile &#8211; Info Natura</title>
	<link>https://info-natura.ro</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Schimbările climatice au dat naștere epocii reptilelor</title>
		<link>https://info-natura.ro/schimbarile-climatice-au-dat-nastere-epocii-reptilelor/?utm_source=rss&#038;utm_medium=rss&#038;utm_campaign=schimbarile-climatice-au-dat-nastere-epocii-reptilelor</link>
					<comments>https://info-natura.ro/schimbarile-climatice-au-dat-nastere-epocii-reptilelor/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Florin Mitrea]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 31 Aug 2022 05:15:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Evoluție]]></category>
		<category><![CDATA[animale]]></category>
		<category><![CDATA[evoluție]]></category>
		<category><![CDATA[reptile]]></category>
		<category><![CDATA[schimbări climatice]]></category>
		<category><![CDATA[specii dispărute]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://info-natura.ro/?p=14891</guid>

					<description><![CDATA[<p>Cercetătorii pot investiga impactul crizelor de mediu asupra evoluției organismelor prin studierea extincțiilor în masă cauzate de schimbarea climatului din&#8230;</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://info-natura.ro/schimbarile-climatice-au-dat-nastere-epocii-reptilelor/">Schimbările climatice au dat naștere epocii reptilelor</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://info-natura.ro">Info Natura</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[		<div data-elementor-type="wp-post" data-elementor-id="14891" class="elementor elementor-14891">
						<section class="penci-section penci-disSticky penci-structure-10 elementor-section elementor-top-section elementor-element elementor-element-b1f9bd2 elementor-section-boxed elementor-section-height-default elementor-section-height-default" data-id="b1f9bd2" data-element_type="section" data-e-type="section">
						<div class="elementor-container elementor-column-gap-default">
					<div class="penci-ercol-100 penci-ercol-order-1 penci-sticky-ct    elementor-column elementor-col-100 elementor-top-column elementor-element elementor-element-6465683" data-id="6465683" data-element_type="column" data-e-type="column">
			<div class="elementor-widget-wrap elementor-element-populated">
						<div class="elementor-element elementor-element-3e96f19 elementor-widget elementor-widget-text-editor" data-id="3e96f19" data-element_type="widget" data-e-type="widget" data-widget_type="text-editor.default">
				<div class="elementor-widget-container">
									<p>Cercetătorii pot investiga impactul crizelor de mediu asupra evoluției organismelor prin studierea extincțiilor în masă cauzate de schimbarea climatului din trecutul geologic îndepărtat. Un prim exemplu la care ne putem gândi este criza climatică din Permian-Triasic.</p>
<p>Această serie de modificări ale climei s-a datorat fenomenului de încălzirea globală care a avut loc între mijlocul Permianului (în urmă cu 265 de milioane de ani) și mijlocul Triasicului (în urmă cu 230 de milioane de ani). Schimbările climatice din acea perioadă au provocat două dintre cele mai mari extincții în masă din istoria vieții, la sfârșitul Permianului: prima acum 261 de milioane de ani și cea de a doua în urmă cu 252 de milioane de ani &#8211; aceasta din urmă a eliminat 86% dintre toate speciile de animale.</p>
<p>În plus față de magnitudinea lor, extincțiile de la sfârșitul Permianului sunt importante și pentru că ele marchează începutul unei noi ere din istoria <a href="/pamantul-casa-noastra-plina-de-viata/" target="_blank" rel="noopener">Pământului</a>, când reptilele au deveni grupul dominant de animale vertebrate de pe uscat. <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Synapsida" target="_blank" rel="noopener">Sinapsidele</a>, strămoșii mamiferelor, au dominat fauna vertebrată terestră în timpul Permianului. În <a href="/triasicul-climat-animale-si-plante/" target="_blank" rel="noopener">Triasic</a> (în urmă cu între 252 și 200 de milioane de ani), după extincțiile din Permian, reptilele au evoluat foarte rapid, existând o adevărată explozie a diversității acestora.</p>
<p>Această expansiune a fost esențială pentru modelarea ecosistemelor moderne și a multor ecosisteme dispărute. Majoritatea paleontologilor cred că această rată crescută de evoluție și diversificare s-a datorat dispariției competiției, ceea ce a permis reptilelor să ocupe habitate și resurse de hrană noi, care, înainte de extincții, fuseseră dominate de sinapside.</p>
<p>Cu toate acestea, în cadrul unui studiu recent publicat în <i>Science Andvances</i>, cercetătorii de la Universitatea Harvard dezvăluie că rapida evoluție și răspândire a reptilelor a început mult mai devreme, înainte de sfârșitul Permianului. Acest fapt a avut legătură cu creșterea constantă a temperaturilor globale, în cadrul unor schimbări climatice care s-au întins pe aproape 60 de milioane de ani.</p>
<p>Studiile anterioare privind impactul unor astfel de modificări ale climei nu au luat în considerare vertebratele tereste datorită informațiilor puține disponibile, concentrându-se în principal pe animalele marine.</p>
<p>Drept urmare, cercetătorii de la Harvard au studiat primele <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Amniota" target="_blank" rel="noopener">amniote</a>. Ele reprezintă predecesorii tuturor mamiferelor, reptilelor și păsărilor de astăzi, precum și ai rudelor lor dispărute. În acel moment al istoriei evoluției, primele grupuri de reptile și mamifere se despărțeau unul de celălalt și evoluau pe căi separate.</p>
<p>Reptilele erau relativ rare în timpul Permianului, comparativ cu strămoșii mamiferelor. Totuși, acest lucru a suferit o schimbare majoră în timpul Triasicului, când reptilele au cunoscut o explozie a numărului de specii și a diversității morfologice. Aceasta a dus la apariția majorității grupurilor de reptile de astăzi (crocodilii, șopârlele, țestoasele) și a altor grupuri care au dispărut.</p>
<p>Oamenii de știință și-au creat un set de date pornind de la informațiile colectate de la peste 1.000 de specimene fosilizate aparținând la 125 de specii de reptile, sinapside și rudele lor cele mai apropiate, care au trăit într-un interval de timp de aproximativ 140 de milioane de ani, înainte și după extincția din Permian-Triasic. Eu au analizat datele pentru a determina când au apărut aceste specii și cât de repede au evoluat. Apoi au combinat noul set de date cu datele privind temperaturile globale din acea perioadă pentru a obține o imagine generală cu privire la adaptările majore ale animalelor ca răspuns la modificările climei.</p>
<p>„Rezultale arată că perioadele cu modificări climatice și încălzire globală rapide sunt asociate cu rate extrem de ridicate ale modificărilor anatomie la majoritatea grupurilor de reptile, pe măsură ce acestea s-au adaptat la noile condiții de mediu”, spun cercetătorii. „În esență, structura corpurilor lor a fost constrânsă de selecția naturală”.</p>
<p>Fiziologia organismelor este dependentă de dimensiunile corpului: reptilele cu corpul mic pot schimba mai ușor căldura cu mediul înconjurător. Primele șopârle și <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Tuatara" target="_blank" rel="noopener">tuatare</a> erau mult mai mici decât alte grupuri de reptile, deci nu foarte diferite de urmașii lor din zilele noastre, ceea ce le făcea mai bine adaptate la modificările drastice ale temperaturii. Strămoșii mai mari ai crocodililor, țestoaselor și dinozaurilor nu își putea elimina căldura atât de repede și au trebuit să-și modifice rapid corpurile pentru a se adapta la noile condiții de mediu.</p>
<p>Reptilele de dimensiuni mari au urmat două căi pentru a se adapta la schimbările climatice: fie au migrat către regiunile mai temperate ale planetei, fie au invadat lumea acvatică, unde nu mai trebuiau să-și facă griji în privința supraîncălzirii, deoarece apa poate absorbi căldura, astfel încât animalele își puteau menține mult mai ușor temperatura.</p>
<p>„Această asociere puternică între creșterea temperaturilor din trecutul îndepărtat și răspunsurile biologice ale diferitelor grupuri de reptile sugerează că schimbările climatice au reprezentat un factor-cheie în privința diversificării reptilelor de la sfârșitul Permianului și din Triasic”, conchid autorii studiului.<br></p>								</div>
				</div>
				<div class="elementor-element elementor-element-a18b021 elementor-widget-divider--view-line_icon elementor-view-default elementor-widget-divider--element-align-center elementor-widget elementor-widget-divider" data-id="a18b021" data-element_type="widget" data-e-type="widget" data-widget_type="divider.default">
				<div class="elementor-widget-container">
							<div class="elementor-divider">
			<span class="elementor-divider-separator">
							<div class="elementor-icon elementor-divider__element">
					<i aria-hidden="true" class="fas fa-book-open"></i></div>
						</span>
		</div>
						</div>
				</div>
				<div class="elementor-element elementor-element-a6a76aa elementor-widget elementor-widget-text-editor" data-id="a6a76aa" data-element_type="widget" data-e-type="widget" data-widget_type="text-editor.default">
				<div class="elementor-widget-container">
									<i>Sursa: <a href="https://scitechdaily.com/harvard-researchers-discover-global-warming-spawned-the-age-of-reptiles/" target="_blank" rel="noopener">SciTechDaily</a></i>								</div>
				</div>
					</div>
		</div>
					</div>
		</section>
				</div>
		<p>The post <a rel="nofollow" href="https://info-natura.ro/schimbarile-climatice-au-dat-nastere-epocii-reptilelor/">Schimbările climatice au dat naștere epocii reptilelor</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://info-natura.ro">Info Natura</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://info-natura.ro/schimbarile-climatice-au-dat-nastere-epocii-reptilelor/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Gușterul, cea mai mare șopârlă din țara noastră</title>
		<link>https://info-natura.ro/gusterul-cea-mai-mare-soparla-din-tara-noastra/?utm_source=rss&#038;utm_medium=rss&#038;utm_campaign=gusterul-cea-mai-mare-soparla-din-tara-noastra</link>
					<comments>https://info-natura.ro/gusterul-cea-mai-mare-soparla-din-tara-noastra/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Florin Mitrea]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 21 Jul 2022 05:10:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Animale]]></category>
		<category><![CDATA[animale]]></category>
		<category><![CDATA[reptile]]></category>
		<category><![CDATA[viață]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://info-natura.ro/?p=12235</guid>

					<description><![CDATA[<p>Gușterul (Lacerta viridis) este o șopârlă de dimensiuni mari întâlnită în sudul și estul Europei. Masculul are un cap mai&#8230;</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://info-natura.ro/gusterul-cea-mai-mare-soparla-din-tara-noastra/">Gușterul, cea mai mare șopârlă din țara noastră</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://info-natura.ro">Info Natura</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[		<div data-elementor-type="wp-post" data-elementor-id="12235" class="elementor elementor-12235">
						<section class="penci-section penci-disSticky penci-structure-10 elementor-section elementor-top-section elementor-element elementor-element-3b5e289 elementor-section-boxed elementor-section-height-default elementor-section-height-default" data-id="3b5e289" data-element_type="section" data-e-type="section">
						<div class="elementor-container elementor-column-gap-default">
					<div class="penci-ercol-100 penci-ercol-order-1 penci-sticky-ct    elementor-column elementor-col-100 elementor-top-column elementor-element elementor-element-a32b5d2" data-id="a32b5d2" data-element_type="column" data-e-type="column">
			<div class="elementor-widget-wrap elementor-element-populated">
						<div class="elementor-element elementor-element-6dc681c elementor-widget elementor-widget-text-editor" data-id="6dc681c" data-element_type="widget" data-e-type="widget" data-widget_type="text-editor.default">
				<div class="elementor-widget-container">
									<p>Gușterul (<i>Lacerta viridis</i>) este o șopârlă de dimensiuni mari întâlnită în sudul și estul Europei. Masculul are un cap mai mare și un colorit verde uniform, presărat cu puncte mici, mai pronunțate pe partea dorsală. Gâtul este albăstrui la masculii adulți și într-o măsură mai mică la femele.</p>
<p>Femelele sunt mai zvelte decât masculii și prezintă un colorație mai uniformă, prezentând adesea între două și patru benzi mai deschise la culoare mărginite de pete negre.</p>
<p>Gușterul poate atinge o lungime de 15 cm, la care se adaugă coada ce poate ajunge la de două ori lungimea corpului, facând ca lungimea totală a reptilei să fie de până la 40 cm.</p>								</div>
				</div>
					</div>
		</div>
					</div>
		</section>
				<section class="penci-section penci-dmcheck penci-elbg-activate penci-disSticky penci-structure-20 elementor-section elementor-top-section elementor-element elementor-element-4a8b5df6 elementor-section-content-middle elementor-section-boxed elementor-section-height-default elementor-section-height-default" data-id="4a8b5df6" data-element_type="section" data-e-type="section" data-settings="{&quot;background_background&quot;:&quot;classic&quot;}">
						<div class="elementor-container elementor-column-gap-wide">
					<div class="penci-ercol-50 penci-ercol-order-1 penci-sticky-ct    elementor-column elementor-col-50 elementor-top-column elementor-element elementor-element-5b3c6d32" data-id="5b3c6d32" data-element_type="column" data-e-type="column">
			<div class="elementor-widget-wrap elementor-element-populated">
						<div class="elementor-element elementor-element-263e2848 elementor-widget elementor-widget-image" data-id="263e2848" data-element_type="widget" data-e-type="widget" data-widget_type="image.default">
				<div class="elementor-widget-container">
												<figure class="wp-caption">
											<a href="https://192.168.1.11/wp-content/uploads/2022/07/lacerta-viridis-1.jpg" data-elementor-open-lightbox="yes" data-elementor-lightbox-title="lacerta-viridis-1" data-elementor-lightbox-description="Lacerta viridis" data-e-action-hash="#elementor-action%3Aaction%3Dlightbox%26settings%3DeyJpZCI6MTIyMzcsInVybCI6Imh0dHBzOlwvXC9pbmZvLW5hdHVyYS5yb1wvd3AtY29udGVudFwvdXBsb2Fkc1wvMjAyMlwvMDdcL2xhY2VydGEtdmlyaWRpcy0xLmpwZyJ9">
							<img fetchpriority="high" decoding="async" width="904" height="683" src="https://info-natura.ro/wp-content/uploads/2022/07/lacerta-viridis-1.jpg" class="attachment-full size-full wp-image-12237" alt="Lacerta viridis" srcset="https://info-natura.ro/wp-content/uploads/2022/07/lacerta-viridis-1.jpg 904w, https://info-natura.ro/wp-content/uploads/2022/07/lacerta-viridis-1-300x227.jpg 300w, https://info-natura.ro/wp-content/uploads/2022/07/lacerta-viridis-1-768x580.jpg 768w, https://info-natura.ro/wp-content/uploads/2022/07/lacerta-viridis-1-585x442.jpg 585w" sizes="(max-width: 904px) 100vw, 904px" />								</a>
											<figcaption class="widget-image-caption wp-caption-text"><i>Lacerta viridis</i>. | Foto: KATUNCHI/WIKIMEDIA COMMONS (<a href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.en" target="_blank" rel="noopener">CC BY-SA 4.0</a>)</figcaption>
										</figure>
									</div>
				</div>
					</div>
		</div>
				<div class="penci-ercol-50 penci-ercol-order-2 penci-sticky-ct    elementor-column elementor-col-50 elementor-top-column elementor-element elementor-element-8f9d89" data-id="8f9d89" data-element_type="column" data-e-type="column">
			<div class="elementor-widget-wrap elementor-element-populated">
						<div class="elementor-element elementor-element-5c8455a8 elementor-widget elementor-widget-penci-fancy_heading" data-id="5c8455a8" data-element_type="widget" data-e-type="widget" data-widget_type="penci-fancy_heading.default">
				<div class="elementor-widget-container">
							<div class="penci-fancy-heading penci-heading-text-left">
			<div class="penci-fancy-heading-inner">
				<div class="penci-heading-subtitle">Lacerta viridis</div><h2 class="penci-heading-title"><span class="inner-tit">Gușterul</span></h2><div class="penci-heading-content entry-content"><p>Regnul: Animalia<br />
Încrengătura: Chordata<br />
Subîncrengătura: Vertebrata<br />
Clasa: Reptilia<br />
Ordinul: Squamata<br />
Familia: Lacertidae<br />
Genul: Lacerta<br />
Specia: Lacerta viridis</p>
</div>			</div>
		</div>
						</div>
				</div>
					</div>
		</div>
					</div>
		</section>
				<section class="penci-section penci-disSticky penci-structure-10 elementor-section elementor-top-section elementor-element elementor-element-e8c1e1d elementor-section-boxed elementor-section-height-default elementor-section-height-default" data-id="e8c1e1d" data-element_type="section" data-e-type="section">
						<div class="elementor-container elementor-column-gap-default">
					<div class="penci-ercol-100 penci-ercol-order-1 penci-sticky-ct    elementor-column elementor-col-100 elementor-top-column elementor-element elementor-element-081b954" data-id="081b954" data-element_type="column" data-e-type="column">
			<div class="elementor-widget-wrap elementor-element-populated">
						<div class="elementor-element elementor-element-9e45de1 elementor-widget elementor-widget-text-editor" data-id="9e45de1" data-element_type="widget" data-e-type="widget" data-widget_type="text-editor.default">
				<div class="elementor-widget-container">
									<h2>Distribuție</h2>
<p>Gușterii se întâlnesc din sudul Germaniei, Austria, Ungaria, Cehia, Slovacia, estul Italiei, Croația, Bosnia și Herțegovina, Serbia, Muntenegru, Albania și Grecia până în sudul Ucrainei, România, Bulgaria și vestul Turciei.</p>
<p>De obicei, trăiesc în vegetație deasă și stufoasă, pe terenuri împădurite, în garduri vii, margini de câmp, terasamente și desișuri de mărăcini. În partea de nord a arealului lor, gușterii pot fi găsiți pe terenuri părăsite buruienoase, iar în sud preferă locurile umede.</p>
<h2>Comportament și stil de viață</h2>
<p>Gușterul este o șopârlă activă din martie până la începutul lui octombrie. Este o specie solitară și trăiește la nivelul solului sau în vegetația joasă și deasă; îi place să se odihnească la soare, la începutul și la sfârșitul zilei. Se ascunde adesea sub stânci, în viziuni de rozătoare sau în goluri.</p>
<p>Gușterii sunt animale foarte rapide și alerte, capabile să își sape gropi de până la 1 m lungime. Pentru a scăpa de pericol, se pot cățăra în tufișuri sau arbori și pot chiar sări de pe o creangă pe alta. Uneori gușterii își pierd coada (autotomie) pentru a scăpa de înșfăcarea unui prădător; coada se regenerează mai târziu.</p>
<h2>Dietă și hrănire</h2>
<p>Gușterul este o specie carnivoră (insectivoră). Se hrănește în principal cu insecte și alte nevertebrate mici, dar uneori poate consuma și fructe, ouă de păsări, pui, șopârle mici și chiar șoareci.</p>
<h2>Comportament de împerechere</h2>
<p>Gușterii se împerechează din mai până la începutul lui iunie. Femelele depunde între 6 și 20 de ouă, care eclozează de obicei timp de 2-4 luni. Puii nou eclozați au o culoare maro deschis și o lungime de 3-4 cm. Ei ating maturitatea în anul următor, când își vor fi dublat dimensiunile.</p>
<h2>Populație și amenințări</h2>
<p>În prezent nu există amenințări majore la adresa acestei specii adaptabile. Totuși, în Turcia, specia poate fi afectată de utilizarea pesticidelor. În partea de nord a habitatului său poate suferi de pe urma pierderii habitatului și a atacului pisicilor domestice.</p>
<p>Potrivit Uniunii Internațional pentru Conservarea Naturii (IUCN), gușterul este o specie comună la nivelul întregului său areal, dar nu există o estimare generală a populației sale. În prezent, gușterul este clasificat pe Lista Roșie a IUCN drept specie neamenințată cu dispariția, însă mărimea populației sale este în scădere.</p>								</div>
				</div>
				<div class="elementor-element elementor-element-e291467 elementor-widget-divider--view-line_icon elementor-view-default elementor-widget-divider--element-align-center elementor-widget elementor-widget-divider" data-id="e291467" data-element_type="widget" data-e-type="widget" data-widget_type="divider.default">
				<div class="elementor-widget-container">
							<div class="elementor-divider">
			<span class="elementor-divider-separator">
							<div class="elementor-icon elementor-divider__element">
					<i aria-hidden="true" class="fas fa-book-open"></i></div>
						</span>
		</div>
						</div>
				</div>
				<div class="elementor-element elementor-element-1c75373 elementor-widget elementor-widget-text-editor" data-id="1c75373" data-element_type="widget" data-e-type="widget" data-widget_type="text-editor.default">
				<div class="elementor-widget-container">
									<p><i>Sursa: <a href="https://animalia.bio/european-green-lizard" target="_blank" rel="noopener">Animalia.bio</a></i></p>								</div>
				</div>
					</div>
		</div>
					</div>
		</section>
				</div>
		<p>The post <a rel="nofollow" href="https://info-natura.ro/gusterul-cea-mai-mare-soparla-din-tara-noastra/">Gușterul, cea mai mare șopârlă din țara noastră</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://info-natura.ro">Info Natura</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://info-natura.ro/gusterul-cea-mai-mare-soparla-din-tara-noastra/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Una din cinci reptile este în pericol de extincție</title>
		<link>https://info-natura.ro/una-din-cinci-reptile-este-in-pericol-de-extinctie/?utm_source=rss&#038;utm_medium=rss&#038;utm_campaign=una-din-cinci-reptile-este-in-pericol-de-extinctie</link>
					<comments>https://info-natura.ro/una-din-cinci-reptile-este-in-pericol-de-extinctie/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Florin Mitrea]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 17 May 2022 05:15:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Animale]]></category>
		<category><![CDATA[animale]]></category>
		<category><![CDATA[recomandate]]></category>
		<category><![CDATA[reptile]]></category>
		<category><![CDATA[viață]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://info-natura.ro/?p=8223</guid>

					<description><![CDATA[<p>Reptilele sunt animale cu sânge rece și acoperite cu solzi, majoritatea prădătoare. Ele includ unele dintre cele mai mortale și&#8230;</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://info-natura.ro/una-din-cinci-reptile-este-in-pericol-de-extinctie/">Una din cinci reptile este în pericol de extincție</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://info-natura.ro">Info Natura</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[		<div data-elementor-type="wp-post" data-elementor-id="8223" class="elementor elementor-8223">
						<section class="penci-section penci-disSticky penci-structure-10 elementor-section elementor-top-section elementor-element elementor-element-8e0e83d elementor-section-boxed elementor-section-height-default elementor-section-height-default" data-id="8e0e83d" data-element_type="section" data-e-type="section">
						<div class="elementor-container elementor-column-gap-default">
					<div class="penci-ercol-100 penci-ercol-order-1 penci-sticky-ct    elementor-column elementor-col-100 elementor-top-column elementor-element elementor-element-bb3751e" data-id="bb3751e" data-element_type="column" data-e-type="column">
			<div class="elementor-widget-wrap elementor-element-populated">
						<div class="elementor-element elementor-element-96a065a elementor-widget elementor-widget-text-editor" data-id="96a065a" data-element_type="widget" data-e-type="widget" data-widget_type="text-editor.default">
				<div class="elementor-widget-container">
									<p>Reptilele sunt animale cu sânge rece și acoperite cu solzi, majoritatea prădătoare. Ele includ unele dintre cele mai mortale și veninoase creaturi de pe Pământ, cum ar fi cobra și crocodilul marin.</p>
<p>Multe dintre aceste animale fascinante sunt temute de oameni și trăiesc în locuri greu accesibile, cum sunt mlaștinile. În comparație cu păsările, amfibienii și mamiferele, există puține informații despre distribuția, mărimea populațiilor și riscul de extincție al reptilelor. Aceasta înseamnă că experții în conservarea vieții sălbatice au ajutat reptilele în mod indirect, <span lang="ro"><span data-language-for-alternatives="ro" data-language-to-translate-into="en" data-phrase-index="2" data-number-of-phrases="3">satisfăcând nevoile altor animale (de hrană și habitat, de exemplu) care trăiesc în locuri similare.</span></span></p>
<p><span lang="ro"><span data-language-for-alternatives="ro" data-language-to-translate-into="en" data-phrase-index="2" data-number-of-phrases="3">Însă o analiză globală recentă a peste 10.000 de specii de reptile (aproximativ 90% din toate speciile cunoscute) a dezvăluit că 21% dintre ele au nevoie de măsuri urgente pentru prevenirea extincției. Iată cele mai importante cinci descoperiri ale noului studiu.</span></span></p>
<h2><span lang="ro"><span data-language-for-alternatives="ro" data-language-to-translate-into="en" data-phrase-index="2" data-number-of-phrases="3">Crocodilii și țestoasele sunt printre cele mai amenințate<br></span></span></h2>
<p>Peste jumătate (58%) din toate speciile de crocodil și 50% dintre țestoase se află în pericol de extincție, ceea ce le face cele mai amenințate dintre reptile. Acest fapt este comparabil cu cele mai amenințate grupuri de amfibieni și mamifere, astfel încât reptilele nu o duc mai bine decât alte animale.</p>
<p>Cele mai mari amenințări la adresa crocodililor și țestoaselor sunt vânătoarea și comerțul ilegal cu animale sălbatice. Acest comerț, adesea efectuat pentru a furniza animale de companie unor clienți îndepărtați, amenință 31% dintre țestoase. Aceste animale sunt, de asemenea, grupul de reptile cel mai frecvent asociat cu <a href="/ziua-mondiala-a-zonelor-umede/" target="_blank" rel="noopener">zonele umede</a> &#8211; habitate care se află sub asediu la nivel global din cauza dezvoltării urbane și agriculturii, dar și datorită <a href="/ce-sunt-schimbarile-climatice-si-cum-afecteaza-ele-pamantul/" target="_blank" rel="noopener">schimbărilor climatice</a>.</p>
<h2>Activitatea de conservare</h2>
<p><a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Tuatara" target="_blank" rel="noopener">Tuatara</a> este singurul supraviețuitor al unui ordin arhaic de reptile numit <i>Rhynchocephalia</i>, care a existat pe Pământ împreună cu <a href="/dinozaurii-ce-sunt-cand-au-trait-si-cum-au-disparut/" target="_blank" rel="noopener">dinozaurii</a>, în urmă cu 200 de milioane de ani. Pentru a înțelege mai bine cât de izolată este această specie în termeni evolutivi, rozătoarele aparțin unui singur ordin care reprezintă 40% dintre mamifere. Din fericire, populațiile acestei reptile străvechi s-au stabilizat, în mare parte datorită protecției conferite prin lege începând cu anul 1895.</p>
<p>Tuatara, care are o culoare maroniu-verzuie și gri, măsoară până la 80 cm de la cap la vârful cozii și prezintă o creastă țepoase pe partea dorsală. Odinioară, această reptilă era răspândită în Noua Zeelandă, însă a dispărut de pe insulele principale în urmă cu circa 200 de ani &#8211; în aceeași perioadă în care șobolanii au ajuns pe insule, aduși de coloniștii europeni. Eforturile de conservare, cum sunt reproducerea în captivitate și reintroducerea în sălbăticie, au făcut ca tuatara să se înmulțească din nouă în sălbăticie pe insula nordică a Noii Zeelande.</p>
<p>În mod interesant, această specie prezintă una dintre cele mai mari speranțe de viață dintre toate reptilele (peste 100 de ani) și are o temperatură a corpului de zece grade Celsius &#8211; cu peste zece grade Celsius mai puțin decât majoritatea reptilelor.</p>
<div id="attachment_8238" style="width: 1034px" class="wp-caption alignnone"><a href="https://192.168.1.11/wp-content/uploads/2022/05/tuatara-sau-soparla-arhaica.jpg"><img decoding="async" aria-describedby="caption-attachment-8238" src="https://192.168.1.11/wp-content/uploads/2022/05/tuatara-sau-soparla-arhaica.jpg" alt="Tuatara" width="1024" height="583"></a><p id="caption-attachment-8238" class="wp-caption-text">Tuatara sau șopârla arhaică (<i>Sphenodon punctatus</i>) se poate reproduce și după vârsta de 100 de ani. | Foto: BERNARD SPRAGG/FLICKR (<a href="https://creativecommons.org/publicdomain/zero/1.0/" target="_blank" rel="noopener">CC0 1.0</a>)</p></div>
<h2>Distrugerea habitatului reprezintă cea mai mare amenințare</h2>
<p>Pierderea habitatului, cauzată de extinderea terenurilor agricole, urbanizare și defrișări, este factorul care contribuie cel mai mult la creșterea riscului de extincție a majorității reptilelor. Alte amenințări majore includ vânătoarea și înlocuirea reptilelor native de către speciile invazive. Toate aceste amenințări sunt induse de oameni și constituie o problemă pentru toate grupurile de animale.</p>
<h2>Cele mai amenințate specii trăiesc la tropice</h2>
<p>Sud-estul Asiei, vestul Africii, Madagascar și Caraibe sunt puncte fierbinți pentru reptilele aflate în pericol de extincție. Potrivit noului studiu, unele dintre aceste zone conțin de două ori mai multe reptile amenințate decât alte specii de animale.</p>
<p>Peste jumătate dintre speciile de reptile amenințate trăiesc în păduri, unde distrugerea habitatului reprezintă o amenințare serioasă. Acest lucru este valabil și în cazul păsărilor și mamiferelor, deci conservarea pădurilor pentru unui grup de animale va ajuta la protejarea tuturor animalelor.</p>
<h2>Schimbările climatice</h2>
<p>Reptilele cu sânge rece trebuie să se încălzească la lumina soarelui pentru ca organismul lor să funcționeze corespunzător. Însă dacă se încălzesc peste temperatura optimă, metabolismul lor devine mai puțin eficient, iar ele trebuie să se adăpostească la umbră pentru a se răcori.</p>
<p>Creșterea temperaturilor globale reduce fereastra de timp disponibilă zilnic pentru hrănirea reptilelor &#8211; perioada din zi în care nu este nici prea rece, nici prea cald &#8211; și micșorează suprafața arealului lor. În cazul unor specii de reptile, temperatura ambientală influențează sexul urmașilor. Temperaturile mai scăzute favorizează dezvoltarea masculilor, deci <a href="/ce-sunt-schimbarile-climatice-si-cum-afecteaza-ele-pamantul/" target="_blank" rel="noopener">schimbările climatice</a> ar putea cauza dispariția acestora.</p>
<h2>Ce este bine pentru alte animale&#8230;</h2>
<p><span lang="ro"><span data-language-for-alternatives="ro" data-language-to-translate-into="en" data-phrase-index="0" data-number-of-phrases="7">Acolo unde reptilele sunt limitate la o anumită zonă – de exemplu, ele sunt endemice pentru o singură insulă mică – specia este, în general, atât de specializată încât un efort de conservare concentrat pe nevoile acelei specii este prudent.</span></span></p>
<p><span lang="ro"><span data-language-for-alternatives="ro" data-language-to-translate-into="en" data-phrase-index="2" data-number-of-phrases="7">Dar, în general, păsările și mamiferele sunt surogate bune pentru conservarea reptilelor, în ciuda faptului că sunt atât de diferite.</span> <span data-language-for-alternatives="ro" data-language-to-translate-into="en" data-phrase-index="3" data-number-of-phrases="7">Acest lucru se datorează faptului că amenințările pentru toate grupurilor de animale sunt în general aceleași.</span> <span data-language-for-alternatives="ro" data-language-to-translate-into="en" data-phrase-index="4" data-number-of-phrases="7">Eforturile de conservare depuse pentru o singură specie le pot aduce beneficii tuturor speciilor.</span></span></p>								</div>
				</div>
				<div class="elementor-element elementor-element-496fb25 elementor-widget-divider--view-line_icon elementor-view-default elementor-widget-divider--element-align-center elementor-widget elementor-widget-divider" data-id="496fb25" data-element_type="widget" data-e-type="widget" data-widget_type="divider.default">
				<div class="elementor-widget-container">
							<div class="elementor-divider">
			<span class="elementor-divider-separator">
							<div class="elementor-icon elementor-divider__element">
					<i aria-hidden="true" class="fas fa-book-open"></i></div>
						</span>
		</div>
						</div>
				</div>
				<div class="elementor-element elementor-element-2fd0723 elementor-widget elementor-widget-text-editor" data-id="2fd0723" data-element_type="widget" data-e-type="widget" data-widget_type="text-editor.default">
				<div class="elementor-widget-container">
									<p><i>Sursa: <a href="https://theconversation.com/reptiles-why-one-in-five-species-face-extinction-181901" target="_blank" rel="noopener">The Conversation</a></i></p>								</div>
				</div>
					</div>
		</div>
					</div>
		</section>
				</div>
		<p>The post <a rel="nofollow" href="https://info-natura.ro/una-din-cinci-reptile-este-in-pericol-de-extinctie/">Una din cinci reptile este în pericol de extincție</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://info-natura.ro">Info Natura</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://info-natura.ro/una-din-cinci-reptile-este-in-pericol-de-extinctie/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Celulele embrionare ajută sopârlele să-și regenereze cozile</title>
		<link>https://info-natura.ro/celulele-embrionare-ajuta-soparlele-sa-si-regenereze-cozile/?utm_source=rss&#038;utm_medium=rss&#038;utm_campaign=celulele-embrionare-ajuta-soparlele-sa-si-regenereze-cozile</link>
					<comments>https://info-natura.ro/celulele-embrionare-ajuta-soparlele-sa-si-regenereze-cozile/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Florin Mitrea]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 05 Mar 2022 09:57:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Animale]]></category>
		<category><![CDATA[animale]]></category>
		<category><![CDATA[reptile]]></category>
		<category><![CDATA[viață]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://info-natura.ro/?p=3413</guid>

					<description><![CDATA[<p>Unele specii de șopârle au un mecanism de apărare foarte interesnt: dacă le urmărește un prădător, șopârla își poate pierde&#8230;</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://info-natura.ro/celulele-embrionare-ajuta-soparlele-sa-si-regenereze-cozile/">Celulele embrionare ajută sopârlele să-și regenereze cozile</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://info-natura.ro">Info Natura</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[		<div data-elementor-type="wp-post" data-elementor-id="3413" class="elementor elementor-3413">
						<section class="penci-section penci-disSticky penci-structure-10 elementor-section elementor-top-section elementor-element elementor-element-be76fa4 elementor-section-boxed elementor-section-height-default elementor-section-height-default" data-id="be76fa4" data-element_type="section" data-e-type="section">
						<div class="elementor-container elementor-column-gap-default">
					<div class="penci-ercol-100 penci-ercol-order-1 penci-sticky-ct    elementor-column elementor-col-100 elementor-top-column elementor-element elementor-element-ae863fc" data-id="ae863fc" data-element_type="column" data-e-type="column">
			<div class="elementor-widget-wrap elementor-element-populated">
						<div class="elementor-element elementor-element-ff45ff5 elementor-widget elementor-widget-text-editor" data-id="ff45ff5" data-element_type="widget" data-e-type="widget" data-widget_type="text-editor.default">
				<div class="elementor-widget-container">
									<p>Unele specii de șopârle au un mecanism de apărare foarte interesnt: dacă le urmărește un prădător, șopârla își poate pierde coada și fugi. Din fericire, unele șopârle își pot regenera coada, însă acest proces nu este chiar așa de perfect.</p>
<p>Cu toate acestea, oamenii de știință au descoperit a cale de îmbunătățire a regenerării cozii, fapt care ne va aduce cu un pas mai aproape de inducerea regenerării la oameni.</p>
<p>Coada de șopârlă prezintă un tipar specific care este stabilit încă din faza de ou. Cozile sunt structuri complicate, care au o mulțime de țesuturi diferite, inclusiv os, măduva spinării, țesut conjunctiv și piele. În timpul dezvoltării, celulele trimit semnale care fac ca toate aceste țesuturi diferite din coadă să crească în conformitate cu tiparul prestabilit. Însă, atunci când șopârla își regenerează coada,&nbsp; survin unele modificări: nu se regenerează nervii și se formează un tub cartilaginos în locul vertebrelor osoase.</p>
<p>Cercetătorii au observat că, în timpul regenerării cozii la adult, lipsesc anumite celule care există în faza embrionară. Aceste celule sunt responsabile cu transmiterea de semnale către alte celule care ajută coada să crească după tiparul corect.</p>
<p>Oamenii de știință au izolat aceste celule embrionare-cheie, le-au modificat genetic astfel încât să se comporte la adult așa cum o fac la embrion și le-au introdus în cozile aflate în regenerare la adulți. În mod uimitor, aceste celule embrionare injectate au dat naștere la celule nervoase noi în coada regenerată și au schimbat poziția tubului cartilaginos.</p>
<p>Studiul arată că chiar și o regenerare imperfectă poate fi manipulată pentru a duce la o copie apropiată de original. Acest lucru este deosebit de important și ne-ar putea ajuta să învățăm cum să regenerăm membrele la oameni.</p>
<p><i>Sursa: <a href="https://sitn.hms.harvard.edu/flash/2021/embryonic-cells-help-lizards-regenerate-tails/" target="_blank" rel="noopener">Science in the News &#8211; Universitatea Harvard</a>.</i></p>								</div>
				</div>
					</div>
		</div>
					</div>
		</section>
				</div>
		<p>The post <a rel="nofollow" href="https://info-natura.ro/celulele-embrionare-ajuta-soparlele-sa-si-regenereze-cozile/">Celulele embrionare ajută sopârlele să-și regenereze cozile</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://info-natura.ro">Info Natura</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://info-natura.ro/celulele-embrionare-ajuta-soparlele-sa-si-regenereze-cozile/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
