Două noi studii realizate de Oxford Population Health de la Universitatea Oxford din Marea Britanie au investigat legătura dintre mii de proteine sanguine (biomarkeri) și o serie de tipuri de cancer. Primul studiu, publicat în revista Nature Communications, a descoperit 371 de proteine plasmatice indicatoare ale riscului de cancer, dintre care 107 au fost asociate cu tipuri de cancer care sunt diagnosticate, în mod normal, șapte ani mai târziu. Al doilea studiu, publicat în aceeași revistă, a observat o asociere între 40 de proteine plasmatice și diferite tipuri comune de cancer.
Toate acestea ar putea reprezenta o cale de a detecta și trata cancerele de timpuriu sau poate chiar de a le preveni.
Primele semne de cancer pot fi observate din timp?
Primul studiu a implicat un număr de 503.317 de adulți cu vârstele între 39 și 73 de ani, la care au fost identificate legături statistice între 1.463 de proteine plasmatice (biomarkeri) și 19 tipuri de cancer. Al doilea studiu a realizat o legătură între 2.047 de proteine și nouă tipuri de cancer, la 300.000 de persoane din Marea Britanie. Datele au fost preluate din baza de date U.K. Biobank.
Cercetătorii au utilizat o disciplină denumită proteomică, ce studiază proteinele acolo unde se află în corp – în acest caz, în plasma sanguină. Proteomica implică aspecte de fizică, biochimie, informatică, genetică și bioinformatică.
Proteinele se întâlnesc peste tot în corpul nostru – în serul sanguin, mușchi, piele, oase, păr, urină etc. Organismul nostru conține cel puțin 10.000 de tipuri diferite de proteine.
Legături potențiale între biomarkeri și riscul de cancer
Primul studiu a identificat potențiale legături între proteinele plasmatice (biomarkeri) și riscul crescut de cancere de ficat, de tract gastrointestinal și limfom non-Hodgkin, precum și de cancere de colon, plămâni, rinichi, creier, stomac, esofag, endometru și sânge.
Al doilea studiu a observat legături cu cancerul de sân triplu negativ, cancerul vezicii urinare, cancerul pulmonar și cancerul pancreatic.
„Proteinele nu sunt cauzale pentru dezvoltarea cancerului, ci sunt o consecință a creșterii celulelor canceroase și pot oferi căi pentru depistarea cancerului în stadii timpurii, atunci când tratamentul poate avea mai mult succes”, spune Joshua Atkins, epidemiolog genomic la Universitatea Oxford.
Sursa: Medical News Today